UNICEF: 3 din 5 nou-născuți nu sunt alăptați la sân, în prima oră de viață
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
3 din 5 nou-născuți nu sunt alăptați la sân, în prima oră de viață, deși alăptarea la sân în prima oră după naștere este esențială pentru salvarea vieții nou-născuților.
Cuprins:
- Sancțiuni dure pentru cei care împiedică alăptarea în public; Proiectul de lege, adoptat de Senat
- Ce spun cititorii Libertatea despre alăptarea în public. „În faţa mea, pe bancă, era un domn din cadrul armatei. L-am stropit tot cu lapte pe faţă, pe costum”
- Vârsta maximă până la care bebelușul poate să fie alăptat în public. ”Salvaţi Copiii” consideră că se face o discriminare
- Ce riscă persoanele care evacuează din spațiul public mamele care își alăptează bebelușii. Proiectul de lege, depus în Parlament
Astfel, aproximativ 78 de milioane de nou-născuți nu sunt alăptați la sân în prima oră de viață, confruntându-se astfel cu un risc crescut de deces și dezvoltare de boli și cu șanse reduse de a continua alăptarea la sân, susțin UNICEF (Fondul Internațional pentru Urgențe ale Copiilor al Națiunilor Unite) și OMS (Organizația Mondială a Sănătății), într-un nou raport. Majoritatea acestor copii se nasc în țări cu venituri mici și medii.
Raportul arată că nou-născuții care sunt alăptați la sân în prima oră de viață au șanse sporite de supraviețuire. Chiar și un decalaj de câteva ore după naștere poate avea consecințe potențial mortale. Contactul piele pe piele cu mama împreună cu suptul la sân stimulează producția de lapte a mamei, inclusiv a colostrului, denumit și “primul vaccin” al nou-născutului, care este extrem de bogat în nutrienți și anticorpi.
“În fiecare an, milioane de nou-născuți nu se bucură de beneficiile alăptării timpurii la sân. De cele mai multe ori, motivele pentru care se întâmplă acest lucru pot fi schimbate. Pur și simplu mamele nu primesc susținere suficientă pentru a alăpta în acele momente esențiale după naștere, nici chiar din partea personalului medical din maternități”, spune Henrietta H. Fore, Director Executiv UNICEF. "Ca parte a proiectului pilot Pachetul Minim de Servicii în Bacău, asistenții comunitari și mediatorii sanitari romi încurajează în mod constant alăptarea. Inițierea alăptării în prima oră este ca și cum i-ai administra copilului primul vaccin. Cercetările internaționale arată că alăptarea oferă avantaje semnificative atât pentru copil, cât și pentru mamă, precum și pentru societate. Reduce riscurile pentru mai multe boli pe întreaga durată a vieții", declară Pieter Bult, Reprezentantul UNICEF în România.
Conform raportului, ratele alăptării în prima oră după naștere sunt cele mai crescute în Africa de Est și de Sud (65%) și cele mai mici în Asia de Est și în Pacific (32%). Aproximativ 9 din 10 copii născuți în Burundi, Sri Lanka și Vanuatu sunt alăptați la sân în prima oră de viață spre deosebire de 2 din 10 copii alăptați la sân în Azerbaidjan, Chad și Muntenegru*.
“Alăptarea la sân le oferă copiilor cel mai bun start în viață posibil”, spune Dr. Tedros Adhanom Ghebreyesus, Director-General al OMS. “Trebuie să urgentăm extinderea susținerii mamelor – fie că vorbim despre membrii familiei, lucrătorii din domeniul medical, angajatori sau guverne, astfel încât să le ofere copiilor startul în viață pe care îl merită”.
Raportul Capture the Moment, care analizează date din 76 de țări, a constatat că, în ciuda importanței alăptării timpurii la sân, prea mulți nou-născuți sunt lăsați să aștepte prea mult din diferite motive, precum:
- Hrănirea nou-născuților cu alimente sau băuturi, inclusiv formule de lapte: Practici comune precum eliminarea colostrului, o persoană mai în vârstă care îl hrănește pe bebeluș cu miere sau personalul medical care îi administrează copilului un lichid specific, precum apă cu zahăr sau o formulă de lapte, întârzie primul contact crucial al nou-născutului cu mama sa.
- Creșterea numărului de nașteri prin cezariană la cerere: în Egipt, procentul nașterilor prin cezarienă a crescut mai mult decât dublu între 2005 și 2014, de la 20% la 52%. În aceeași perioadă ratele începerii timpurii a alăptării au scăzut de la 40% la 27%. Un studiu efectuat în 51 de state arată că ratele începerii alăptării timpurii la sân sunt în mod semnificativ mai mici în rândul nou-născuților prin cezariană. În Egipt, doar 19% dintre copiii născuți prin cezariană au fost alăptați la sân în prima oră de viață, comparativ cu 39% dintre cei născuți pe cale naturală. Află ce le lipseşte copiilor născuţi prin cezariană? Răspunsul şocant al cercetătorilor
- Diferențe în calitatea îngrijirilor oferite mamelor și nou-născuților: conform raportului, prezența unui specialist în nașteri nu pare să influențeze ratele alăptării timpurii la sân. În 58 de state între anii 2005 și 2017, nașterile în instituțiile medicale au crescut cu 18 puncte procentuale, pe când ratele începerii alăptării timpurii au crescut cu doar 6 puncte procentuale. În multe cazuri, nou-născuții sunt separați de mamele lor imediat după naștere, iar orientarea oferită de personalul medical este limitată. În Serbia, ratele au crescut cu 43 de puncte procentuale între 2010 și 2014 datorită eforturilor depuse pentru a îmbunătăți serviciile de îngrijire pe care le primesc mamele la naștere.
Studiile anterioare, citate în raport, arată că nou-născuții care au fost hrăniți la sân între 2 și 23 de ore de la naștere au avut un risc de deces cu 33% mai mare comparativ cu cei care au fost alăptați în prima oră de viață. În rândul nou-născuților care au fost alăptați la o zi după naștere sau mai mult, riscul a crescut mai mult decât dublu.
Raportul îndeamnă guvernele, donatorii și alți decidenți să adopte măsuri juridice solide pentru a restricționa marketingul formulelor de lapte praf și al altor substituenți de lapte matern.
Global Breastfeeding Collective condus de către UNICEF și OMS a publicat în 2018 (Graficul de performanță global în domeniul alăptării la sân) 2018 Global Breastfeeding Scorecard, care monitorizează progresele politicilor și programelor de alăptare. În cadrul acestuia statele sunt încurajate să avanseze politici și programe care să le ajute pe mame să înceapă alăptarea în prima oră de viață a copilului lor și să continue cât de mult doresc.
* În rândul statelor cu date recente (2013-2018).
Beneficiile alăptării
- Alăptarea aduce beneficii atât mamelor, cât şi copiilor. Pe lângă faptul că reduce riscurile apariţiei multor infecții (meningite, infecţii respiratorii, digestive, infecții ale urechii sau infecții urinare), alăptarea asigură o dezvoltare emoţională armonioasă și are și beneficii economice, atât pentru mamă, cât şi pentru sistemul de sănătate.
- Cercetările au arătat că mortalitatea infantilă poate fi redusă cu 20% pentru copiii care sunt puşi la sânul mamei în prima oră după naştere.
- Căldura corpului mamei ajută la menţinerea adecvată a temperaturii corpului bebelușului, lucru foarte important la copiii prematuri sau cu greutate mică la naştere.
- Copilul este mai puţin stresat, este mai calm şi are ritmul respiraţiei, ca şi pe cel cardiac, mai stabil.
- 16% dintre nou-născuţi pot fi salvaţi dacă toţi sunt alăptaţi din prima zi şi 22% daca sunt alăptaţi în prima oră de viaţă.
- Un bebeluş mai mic de 6 luni, care NU este alăptat, are un risc de 10 ori mai mare de a deceda din cauza diareei comparativ cu un bebeluş alăptat exclusiv.
- Copiilor alăptaţi le scad riscurile de a se îmbolnăvi în primul an de viaţă cu 50%.
- Copiii alăptaţi au un risc mai mic cu 60% de a face infecţii ale urechii.
- Un copil alăptat se va dezvolta mai bine psihic şi intelectual, iar coeficientul lui de inteligenţă poate fi mai mare chiar cu 8 puncte. Aceste puncte pot reprezenta diferenţa dintre un intelect normal şi unul deficitar.
- Alăptarea foloseşte o medie de 500 de calorii pe zi şi ajută mama să piardă kilogramele acumulate pe timpul sarcinii.
- Femeile trăiesc o incredibilă bucurie la această primă întâlnire cu copilul lor. La această întâlnire trebuie încurajaţi şi taţii să participe. Acum este momentul în care începe legătura dintre mamă şi copil şi dintre tată şi copil.
- Adulţii care au fost alăptaţi au tesiunea arterială şi colesterolul la un nivel mai scăzut şi, de asemenea, riscuri mai reduse de obezitate şi diabet de tip 2.
Alăptarea este recunoscută ca standardul de aur în ceea ce privește hrănirea sugarului și a copilului mic.
Convenția ONU privind drepturile copilului, la Art. 24, consfințește dreptul copilului de a fi alăptat și obligația guvernelor de la pune la dispoziția familiilor informații pertinente cu privire la nutriția copilului, cu precădere cu privire la alăptare.
Organizația Mondială a Sănătății recomandă alăptarea exclusivă timp de șase luni și continuarea alăptării până la doi ani și peste, cu o alimentație complementară adecvată calitativ și cantitativ, introdusă la timp.
- FOTO - Rosendo Quintos/UNICEF
Citește și: VIDEO EXCLUSIV/ Cel mai mare regret al Ilincăi Vandici. „N-am știut să profit!”
