76% dintre români se spală pe mâini pentru a preveni infecţiile

Studiul a urmărit identificarea principalelor obiceiuri de igienă zilnică şi a metodelor de protecţie împotriva infectării cu diverşi microbi. Spălatul pe mâini este urmat ca şi metodă de prevenire a infecţiilor de aerisirea încăperilor (67%). De asemenea, în cadrul familiilor cu copii, metodele eficiente de luptă împotriva îmbolnăvirii şi a răspândirii bacteriilor sunt schimbarea pro-soapelor cât mai des (58%) şi consumul de fructe (57%).
La întrebarea „Care este motivul pentru care vă spălaţi pe mâini?”, 74% dintre români au afirmat că se spală pe mâini „pentru a evita îmbolnăvirile”, 26% fac acest lucru pentru a se simţi mai curaţi, iar 11% pentru a avea un aspect îngrijit al mâinilor.
Femeile mature şi mamele reprezintă grupul cel mai responsabil din punct de vedere al igienei personale şi căminului. Astfel, acestea se spală pe mâini după majoritatea acţiunilor pe care le întreprind:
– După folosirea toaletei publice – 98%
– Înainte de a mânca – 97%
– După folosirea toaletei personale – 96%
– După atingerea unui animal – 92%
– Când ajung acasă şi după ce folosesc un mijloc de transport în comun pentru a-şi proteja copiii de surse externe de contami-nare cu bacterii – 89%
Doar 53% dintre români se spală pe mâini după ce strănută sau tuşesc, fapt care favorizează contaminarea cu virusul gripal. Gripa se transmite prin inhalarea picăturilor expectorate din tractul respirator al unei persoane infectate atunci când vorbeşte, tuşeşte sau strănută. De asemenea, se poate transmite prin atingerea suprafeţelor contaminate (o batistă folosită sau o clanţă de uşă) sau a mâinilor oamenilor, urmată de atingerea nasului sau ochilor.
O persoană infectată cu virusul gripal poate infecta alţi oameni cu o zi înainte de apariţia simptomelor şi timp de până la cinci zile după apariţia acestora. Astfel, o persoană poate transmite boala chiar înainte de a-şi da seama că este infectată cu virusul gripal.
Potrivit respondenţilor, locurile care prezintă cel mai mare risc de contaminare cu germeni sunt: toaletele publice (93%), mij-loacele de transport în comun (92%), baia personală (37%), cla-sele de şcoală (28%), locurile de joacă pentru copii (14%), biroul (14%) şi bucătăria (9%).
Mânerele de la uşă sunt considerate obiectele care „adună” şi „împrăştie” cele mai multe bacterii (15%), urmate de colacul de toaletă (12%), barele de susţinere din mijloacele de transport în comun (12%), banii (11%), telefonul (9%) şi tastatura compu-terului (9%).
 

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE