Alimentele ultraprocesate ar trebui tratate mai mult ca țigările decât ca mâncarea, spun cercetătorii

Ce sunt alimentele ultraprocesate?

Produsele ultraprocesate ar trebui reglementate asemenea țigărilor, conform unui raport publicat pe 3 februarie 2026 în revista de specialitate Milbank Quarterly, citată de The Guardian. Cercetători de la Harvard, Universitatea Michigan și Universitatea Duke au identificat asemănări între alimentele ultraprocesate și tutun, susținând că ambele sunt concepute pentru a încuraja dependența și consumul excesiv.

UPF-urile (Ultra-Processed Foods/Alimente Ultraprocesate) sunt produse alimentare industriale, care conțin adesea emulgatori, coloranți sau arome artificiale. Exemplele includ băuturile carbogazoase, biscuiții și chipsurile.

Conform ultimului studiu, procesul de producție al acestora seamănă cu cel al țigărilor, iar companiile producătoare ajustează „dozele” pentru a influența rapid mecanismele de recompensă ale organismului uman.

Cercetătorii susțin că alimentele ultraprocesate reprezintă o amenințare majoră pentru sănătatea publică și necesită o reglementare mai strictă, inspirată din măsurile de control al tutunului, pentru a reduce impactul lor negativ.

De ce aceste alimentele sunt comparate cu țigările

Raportul își bazează concluziile pe studii din domeniile științei dependenței, nutriției și istoriei sănătății publice. Cercetătorii afirmă că etichetele precum „sărac în grăsimi” sau „fără zahăr” reprezintă o formă de „manipulare sănătoasă” similară promovării țigărilor cu filtru din anii 1950, care nu aduceau beneficii reale.

„Multe dintre aceste produse împărtășesc mai multe caracteristici cu țigările decât cu fructele sau legumele minim procesate și, din acest motiv, ar trebui să fie reglementate corespunzător riscurilor semnificative pentru sănătatea publică”, susțin autorii raportului.

„Pacienții mei fac adesea aceste legături. Spun: «Mă simt dependent de aceste produse, le poftesc. Obișnuiam să fumez și acum am același obicei cu sucurile și gogoșile. Știu că mă omoară; vreau să mă opresc, dar nu pot»”, a precizat profesoara Ashley Gearhardt, de la Universitatea Michigan, specialistă în psihologie clinică și dependență.

Potrivit cercetătorilor, problema UPF-urilor urmează un tipar similar altor dependențe. „La început, dăm vina pe individ și spunem «consumă cu moderație», dar, în timp, înțelegem cum industria creează produse care pot prinde oamenii în capcană», a adăugat Ashley Gearhardt.

Se solicită o reglementare mai strictă

Autorii studiului subliniază că alimentele, spre deosebire de tutun, sunt esențiale pentru supraviețuire, ceea ce face necesară o acțiune mai fermă. Ei propun măsuri similare celor utilizate pentru controlul tutunului, cum ar fi restricții de marketing și intervenții structurale, pentru a reduce impactul negativ al UPF-urilor asupra sănătății publice.

„Eforturile de sănătate publică trebuie să treacă de la responsabilitatea individuală la responsabilitatea industriei alimentare”, susțin cercetătorii.

Cu toate acestea, unii experți consideră că paralela între UPF-uri și tutun poate fi exagerată.

„Nu este clar dacă UPF-urile sunt intrinsec dependente din punct de vedere farmacologic, precum nicotina, sau dacă exploatează mai degrabă preferințe învățate, condiționarea recompenselor și confortul”, a precizat prof. Martin Warren, de la Quadram Institute.

El a subliniat importanța distincției între efectele dăunătoare cauzate de conținutul UPF-urilor sau de înlocuirea alimentelor naturale, bogate în fibre și substanțe nutritive:

„Această distincție este esențială, deoarece influențează dacă răspunsurile de reglementare ar trebui să reflecte controlul tutunului sau să prioritizeze calitatea dietei și diversificarea sistemului alimentar”, a adăugat el.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE