„Toate partidele fac acest gen de propagandă!”. Claudiu Manda susține că PSD-ului nu-i e frică de anticipate, dar „România va plăti nişte costuri, ca ţară”
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Secretarul general al PSD, Claudiu Manda, a susținut joi, 10 septembrie, că social-democrații nu se tem de alegerile anticipate, dar a adăugat că „cine vrea să le declanşeze trebuie să înţeleagă că România va plăti nişte costuri, ca ţară”. În schimb, analistul politic Sergiu Mișcoiu este de părere că „domnul Manda știe foarte bine că PSD va pierde statutul de prim partid, că va pierde parlamentari”, dacă se va întâmpla acest lucru.
Cuprins:
- Manda: „PSD nu se sperie de anticipate”. Analist politic: „Este și o amenințare la adresa președintelui, PSD ar putea vota suspendarea lui”
- Ce scrie în Constituție referitor la alegerile anticipate
- Nu este prima dată când social-democrații vorbesc de anticipate
- Patru luni fără guvern cu puteri depline. Cronologia crizei politice, după demiterea premierului Bolojan, de la „Guvern în termen rezonabil” până la „Siegfried Mureșan a dispărut”
Manda: „PSD nu se sperie de anticipate”. Analist politic: „Este și o amenințare la adresa președintelui, PSD ar putea vota suspendarea lui”
Claudiu Manda a declarat la Adevărul: „Această soluţie de anticipate, deşi nu ne sperie, dar s-ar putea să ajungem acolo... Și eu spun aceasta mai degrabă ca un semnal de alarmă, că, dacă se va ajunge acolo, PSD spune aşa: nu ne e frică, nu ne agăţăm de ideea că să nu facem, doar pentru faptul că vrem să fim responsabili, atenţionăm că lucrurile vor degenera mult şi că cine vrea să le declanşeze trebuie să înţeleagă că România va plăti nişte costuri ca ţară, în primul rând”.
Analistul politic Sergiu Mișcoiu consideră însă că această declarație poate fi privită ca o propagandă a social-democraților, care de fapt nu vor să se ajungă la anticipate.
„Domnul Manda știe foarte bine că PSD va pierde statutul de prim partid, că va pierde parlamentari și că e posibil sa nu fie nici pe locul II. Dar dorește să arate că PSD nu se teme de alegerile anticipate, ceea ce zic toate partidele despre ele”, a afirmat Mișcoiu.
Pe de altă parte, acesta este de părere că, dacă vor fi anticipate, președintele Nicușor Dan riscă și ca PSD să voteze suspendarea lui: „E și o amenințare la adresa președintelui: daca face anticipate, PSD va putea vota suspendarea sa, AUR având mult mai multă putere decât înainte de aceste eventuale anticipate pentru a iniția suspendarea. Soluția ar trebui să fie învestirea unui guvern minoritar cu voturile partidelor din fosta coaliție, unele mergând apoi în opoziție, altele asumând guvernarea”.
„Dar toate partidele fac acest gen de propagandă, unele chiar crezând din naivitate că au de câștigat, altele făcând paradă de cât de implantate electoral sunt, deși știu că lucrurile nu arată deloc bine. PSD e în această a doua categorie. Doar AUR ar avea de câștigat din anticipate, căci și-ar dubla scorul din 2024”, a conchis analistul politic.
Pe de altă parte, secretarul general al PSD a mai susținut și că „PSD-ul nu s-a cramponat nici măcar de numele de prim-ministru”: „Noi spunem că, dacă există o disponibilitate să se construiască o majoritate în jurul PSD şi ar putea să existe o nominalizare de prim-ministru alta decât Sorin Grindeanu, nu ne opunem, nici nu spunem da la orice nume, dar nu ne opunem”.
Ce scrie în Constituție referitor la alegerile anticipate
Foarte important, președintele României poate dizolva Parlamentul doar dacă acesta a respins cel puțin două solicitări de învestitură pentru un nou Guvern.
Există însă și limite. Articolul 89 din Constituție prevede: „După consultarea preşedinţilor celor două Camere şi a liderilor grupurilor parlamentare, Preşedintele României poate să dizolve Parlamentul, dacă acesta nu a acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare şi numai după respingerea a cel puţin două solicitări de învestitură”.
Iar la Articolul 63 scrie: „Alegerile pentru Camera Deputaţilor şi pentru Senat se desfăşoară în cel mult 3 luni de la expirarea mandatului sau de la dizolvarea Parlamentului”.
Nu este prima dată când social-democrații vorbesc de anticipate
Pe 13 iulie, președintele PSD, Sorin Grindeanu, a spus că nu poate exclude varianta alegerilor anticipate și a oferit și un termen posibil, este vorba despre această toamnă.
„E un scenariu pe care nu pot să-l excluzi niciodată, e pe masă. E un scenariu care nu se poate întâmpla de pe o săptămână pe alta. Deci, dacă s-ar intra în acest scenariu, ar fi alegeri undeva în toamna acestui an, târziu. E un scenariu care ar arunca într-un soi de instabilitate continuă, să zicem, scena politică şi economică, în primul moment”, a spus Grindeanu, aflat la Parlament.
El a susținut atunci că PSD nu are nicio problemă cu această variantă și a adăugat că social-democrații nu vor fi „sac de box”, adică să fie folosiți când este nevoie de susținerea legilor în Parlament.
Patru luni fără guvern cu puteri depline. Cronologia crizei politice, după demiterea premierului Bolojan, de la „Guvern în termen rezonabil” până la „Siegfried Mureșan a dispărut”
România este în criză politică din 20 aprilie, când PSD i-a retras sprijinul politic premierului PNL Ilie Bolojan, iar pe 23 aprilie, miniștrii partidului condus de Sorin Grindeanu și-au depus demisiile. Pe 5 mai, moțiunea de cenzură depusă de PSD și AUR a trecut de Parlament și Guvernul Bolojan a căzut după 11 luni de la învestire.
Ulterior, Nicușor Dan a făcut două nominalizări pentru funcția de premier: Eugen Tomac, care și-a depus mandatul înainte de votul din Parlament, și Adrian Veștea, al cărui guvern a fost respins pe 22 iunie.
Foarte important, coaliția PSD-PNL, care s-a format în noiembrie 2021 cu girul fostului președinte Klaus Iohannis, s-a rupt în aprilie 2026, după 5 ani.
Cronologia evenimentelor după ce Ilie Bolojan a fost demis prin moțiune de cenzură pe 5 mai
- 5 mai - Seara, președintele Nicușor Dan a declarat: „Vom avea un nou Guvern într-un termen rezonabil”
- 18 mai - Au început consultările formale de la Palatul Cotroceni cu PSD, PNL, USR, UDMR și AUR pentru desemnarea unui premier care să formeze un Guvern
- 4 iunie - Nicușor Dan l-a nominalizat pe Eugen Tomac premier
- 14 iunie - Nicușor Dan a anunțat că Tomac și-a depus mandatul și a propus a doua variantă de premier, pe Adrian Veștea. Tabăra din Partidul Național Liberal apropiată de președintele partidului, Ilie Bolojan, l-a acuzat imediat pe șeful statului că vrea să rupă PNL, după ce l-a nominalizat pe prim-vicepreședintele Veștea fără să anunțe conducerea liberalilor și fără acceptul lor. „Un act ostil, o evidentă încercare de rupere a PNL, intenție intuită încă de la doborârea guvernului în interesul PSD”, a spus atunci Bolojan
- 21 iunie - PNL decide la Congresul extraordinar că participarea membrilor partidului într-un Guvern cu PSD va genera excluderea lor şi au cerut demisia din PNL a lui Adrian Veştea, Lucian Bode, Rareş Bogdan, Hubert Thuma şi a Alinei Gorghiu, considerați „puciști”
- 22 iunie - Adrian Veștea a mers în Parlament cu programul de guvernare și lista miniștrilor, dar a picat la vot cu 189 de voturi favorabile, în condițiile în care avea nevoie de 233
- 23 iunie - Nicușor Dan a început consultările oficiale cu partidele pentru a găsi un premier acceptat de toți. După câteva zile, PSD a venit cu varianta Sorin Grindeanu, președintele partidului, iar PNL, USR și UDMR l-au propus pe Siegfried Mureșan, cu toate că Bolojan afirmase inițial că PNL este dispus să voteze un guvern minoritar PSD
- 25 iunie - Nicușor Dan a fost întrebat de jurnaliști dacă Bolojan l-a mințit referitor la susținerea Guvernului Tomac. Iar președintele nu a negat, răspunzând diplomatic: „Nu o să vă răspund la această întrebare, dar o să vă spun că în momentul în care I-am desemnat pe Eugen Tomac, am avut așteptarea rezonabilă că o să fie o majoritate pentru această nominalizare, că altfel nu aș fi făcut-o”
- 26 iunie - șeful statului a chemat din nou partidele la discuții, dar nu s-a ajuns la niciun rezultat. În acest context, Nicușor Dan l-a acuzat indirect pe Bolojan de minciună după ce acesta a spus că PNL va sustine inclusiv un Guvern minoritar PSD, lucru nedovedit în negocierile de la Cotroceni: „Am revenit la blocajul politic pe care marți îl credeam depășit. În baza pozițiilor partidelor de la consultări, a existat o singură formulă care părea că va întruni sprijinul unei majorități parlamentare: guvern minoritar PSD. Marți, PNL s-a angajat să voteze un guvern minoritar PSD, cu anumite condiționări față de programul de guvernare. De marți până azi, PNL și-a schimbat poziția”
- 20 august - Prim-vicepreședintele PNL, Ciprian Ciucu, a declarat că Alexandru Nazare nu este membru PNL, dar dacă dorește să devină premier în viitorul Guvern, numele său fiind tot mai vehiculat, trebuie să vină în partid, să spună acest lucru și să primească votul, ca să nu se repete situația lui Adrian Veștea, pentru că Nazare este ministru asumat de PNL
- 25 august - Ilie Bolojan nu a mai insistat cu varianta Siegfried Mureșan premier. „În funcție de discuțiile cu colegii, vom face o propunere”, a spus președintele PNL
- 28 august - Nicușor Dan a promulgat Legea ANI prin care Dominic Fritz își pierde mandatul de primar în Timișoara. „Dacă nu riscam pierderea banilor din PNRR, retrimiteam proiectul în Parlament”, a explicat șeful statului. Fritz rămâne însă președinte USR
- 31 august - Kelemen Hunor i-a reproşat lui Siegfried Mureşan, propus premier de PNL-USR-UDMR, că „a dispărut” din spațiul public. „Am discutat și cu Bolojan”, a afirmat președintele UDMR.
Ilie Bolojan conduce Guvernul din iunie 2025 și Partidul Național Liberal din iulie 2025, în calitate de președinte cu puteri depline.
