Rusia este acuzată de trafic de ființe umane pentru a face rost de carne de tun pe frontul din Ucraina
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Recrutarea înșelătoare a unor cetățeni străini de către Rusia pentru a lupta împotriva Ucrainei constituie o „infracțiune de trafic de persoane”, a subliniat joi directoarea generală ONG-ului Amnesty International, Agnès Callamard, în timpul prezentării unui raport pe această temă, la Kiev, relatează AFP.
Cuprins:
Raportul întocmit de Amnesty International se bazează pe o serie de interviuri realizate cu prizonieri de război care au luptat pentru Rusia și sunt originari din Brazilia, Columbia, Cuba, Egipt, Sierra Leone, Sri Lanka, Somalia și Africa de Sud.
„Suferința legată de această internaționalizare a războiului afectează comunități și persoane extrem de vulnerabile din întreaga lume”, a atenționat Callamard într-un interviu acordat pentru AFP.
De la lansarea invaziei ruse la scară largă, la 24 februarie 2022, Moscova și Kievul s-au acuzat reciproc că folosesc luptători străini.
Ucrainenii au identificat 28.000 de străini angajați în lupte pentru Rusia
Autoritățile ucrainene au precizat în aprilie că au identificat peste 28.000 de cetățeni din 136 de țări care servesc în forțele armate ale Rusiei. Acești străini se adaugă celor aproximativ 14.000 de soldați nord-coreeni care au luptat pentru Rusia.
Ucraina folosește, de asemenea, luptători străini, în special din Columbia. Amnesty International a notat că nu a putut investiga prizonierii de război din Rusia care au luptat alături de Ucraina, deoarece ONG-ul a fost catalogat „agent străin” acolo pentru a-i fi interzisă orice activitate.
„Evident, există multe persoane care lucrează pentru statul rus și știu că persoanele pe care le recrutează pentru a merge pe linia întâi sunt victime ale traficului de persoane. Prin urmare, sunt complice la acest fenomen și ar trebui trase la răspundere”, a declarat Agnès Callamard.
Directoarea generală a Amnesty International a prezentat profilul tipic al acestor străini considerați victime ale traficului de persoane: „bărbat sub 40 de ani”, aflat într-o „situație economică precară”, din așa-zisul „Sud Global” și ademenit în Rusia cu „promisiunea unui loc de muncă” bine plătit.
Două scheme principale de recrutare
Potrivit Amnesty International, cea mai comună schemă de recrutare implică momirea acestor persoane în Rusia prin intermediul unor reclame online sau anunțuri false de angajare, dar cu salarii promițătoare.
„Apoi vine constrângerea. Pașapoartele lor sunt confiscate. Sunt obligați să semneze documente (cu armata - n.r.) pe care nu le înțeleg. Urmează un antrenament pe care nu îl înțeleg” înainte de a fi trimiși pe linia întâi a frontului.
„Practic, sunt carne de tun”, a rezumat Callamard.
O a doua schemă de recrutare vizează străinii deja prezenți în Rusia și aflațu într-o situație ilegală, semnalează Amnesty International.
Autoritățile ruse le promit de regulă regularizarea statutului lor sau un pașaport în schimbul înrolării - promisiuni care nu sunt onorate de regulă.
Mărturiile prizonierilor de război care au fost obligați să lupte pentru Rusia
În timpul unei vizite la un centru de detenție din Ucraina, în februarie, AFP a adunat mărturii similare de la prizonieri de război străini care au luptat forțat pentru Rusia.
Mai mulți au mărturisit că au fost înșelați cu contracte scrise în limba rusă, o limbă pe care nu o înțeleg. De asemenea, au raportat o pregătire rudimentară, echipamente insuficiente și dificultăți de comunicare cu superiorii lor din cauza barierei lingvistice.
Pentru a clasifica infracțiunea drept trafic de persoane, Amnesty International se bazează pe articolul 3 din Protocolul de la Palermo, ratificat de Organizația Națiunilor Unite.
Potrivit lui Agnès Callamard, această infracțiune este caracterizată prin „transferul de persoane”, utilizarea „mijloacelor coercitive, promisiuni false și violență”, precum și printr-o „situație de exploatare”.
Amnesty International cere Ucrainei și altor țări să ancheteze traficul de ființe umane organizat de Rusia
Ea a solicitat Ucrainei și țărilor de origine ale recruților exploatați să adune dovezi ale acestui „trafic de persoane” pentru a-i urmări penal pe cei responsabili.
Cu toate acestea, Ucraina nu a făcut o prioritate din această anchetă și nu a stabilit încă un mecanism pentru identificarea potențialelor victime dintre prizonierii de război.
Amnesty International a cerut conducerii de la Kiev să „investească” în astfel de anchete, considerând că „acest lucru ar demonstra, de asemenea, că Ucraina are o abordare și valori foarte diferite de cele ale Rusiei”.
