Calendar ortodox iunie 2025. Ce sărbători religioase sunt în luna iunie

Calendarul iulian și influența sa în tradiția ortodoxă

De-a lungul istoriei, omenirea a folosit mai multe sisteme de măsurare a timpului, fiecare reflectând o înțelegere diferită a ciclurilor naturale. Primul a fost calendarul lunar, bazat pe fazele Lunii, apoi calendarul solar, care urmărește traiectoria anuală a Pământului în jurul Soarelui, și, în sfârșit, un sistem combinat, care îmbină elemente din acestea.

În calendarele lunare, o lună era definită de intervalul dintre două Luni Noi și dura circa 29,5 zile, astfel că anul ajungea să aibă 354 de zile. În schimb, calendarul solar se baza pe durata completă a mișcării de revoluție a Pământului (anul tropic), adică 365 de zile, 5 ore, 48 de minute și 46 de secunde. Pentru a corecta decalajul dintre anul lunar și cel solar de aproximativ 11 zile, unele civilizații antice au introdus o lună intercalară la fiecare trei ani. Această lună suplimentară, denumită Intercalaris, era menită să mențină echilibrul între anotimpuri și ciclurile lunare.

Simbol al identității colective

Într-un moment-cheie pentru organizarea timpului în Imperiul Roman, în anul 46 î.Hr., împăratul Iulius Cezar, sfătuit de astronomul egiptean Sosigene din Alexandria, a instituit un nou calendar standardizat, cunoscut sub denumirea de calendar iulian. Acest sistem se baza strict pe anul solar și propunea un an de 365 de zile, cu o zi în plus adăugată o dată la patru ani, în anii bisecți, conform Timeanddate.com.

Recomandări

Secretul Israelului în războiul cu Iranul: micul stat este o mare putere tehnologică, cu companii de zeci de miliarde de dolari. Iar un român a pus bazele acestui ecosistem

Calendarul iulian a fost un progres semnificativ în epocă și a stat la baza organizării religioase creștine timp de peste un mileniu și jumătate, fiind acceptat în toată lumea creștină până la introducerea calendarului gregorian, în 1582. Astăzi, calendarul iulian continuă să fie un reper al apartenenței culturale pentru Bisericile Ortodoxe tradiționale, iar diferența de 13 zile față de calendarul gregorian continuă să genereze dezbateri despre unitatea prăznuirii în lumea creștină, o temă tot mai actuală.

Vezi și diferența dintre calendarul gregorian și cel iulian

Cum a ajuns iunie să fie a șasea lună

În Antichitate anul roman era alcătuit inițial din doar zece luni, totalizând 304 zile. Lipsa lunilor de iarnă, ianuarie și februarie, făcea ca anul să înceapă oficial în martie, iar iunie ocupa poziția a patra, purtând denumirea de mens iunius și având doar 29 de zile, potrivit datelor publicate de Time and Date.

Transformarea acestui calendar a început în timpul domniei lui Numa Pompilius (715–673 î.Hr.), al doilea rege al Romei, care a reorganizat sistemul temporal, adăugând cele două luni lipsă la începutul anului pentru a-l corela mai bine cu ciclurile sezoniere. Astfel, a luat naștere o versiune mai echilibrată a calendarului, cu 12 luni, așa cum îl folosim astăzi.

Recomandări

Periculoasa tendință de politizare a Comunității de Informații americane sub Trump / Analiză a unui senior CIA

O schimbare crucială a intervenit în anul 154 î.Hr., în urma unei revolte care a determinat Senatul Roman să declare ziua de 1 ianuarie drept prima zi a anului civil în loc de 1 martie. Odată cu această modificare, iunie a devenit a șasea lună în calendarul oficial începând cu anul 153 î.Hr. Cu toate acestea, tradițiile populare au fost mai greu de schimbat, astfel că, pentru mulți romani, începutul anului a continuat să fie celebrat tot în martie, iar tranziția completă la 1 ianuarie s-a produs treptat, în decursul mai multor secole. Un alt moment decisiv în evoluția calendarului a avut loc în anul 46 î.Hr., când Iulius Caesar a introdus calendarul iulian. Drept urmare, luna iunie a fost extinsă de la 29 la 30 de zile, devenind parte integrantă a unui calendar mult mai precis, menit să reflecte realitatea astronomică.

Originea calendarului bisericesc ortodox

Bazat pe calendarul iulian, calendarul bisericesc ortodox a fost conceput pentru a marca marile sărbători religioase și pentru a structura viața spirituală a comunităților de credință. Originea sa se leagă de primii creștini, care au început să-i pomenească pe martiri și să le dedice zile de cinstire. Ulterior, acest calendar a integrat sărbători importante precum Nașterea Domnului, Paștele și alte momente din viața lui Hristos, a Maicii Domnului și a sfinților Bisericii.

Recomandări

Nicușor Dan convoacă oficial partidele la consultări pentru desemnarea premierului

În practica ortodoxă, anul liturgic este împărțit în trei mari cicluri de slujbe. Triodul este perioada pregătitoare pentru sărbătoarea Învierii Domnului, care începe cu Duminica Vameșului și Fariseului și include Postul Mare. Penticostarul reprezintă intervalul cuprins între Paști și Duminica Tuturor Sfinților, o perioadă de bucurie duhovnicească. Al treilea ciclu este Octoihul, care durează opt săptămâni și reglementează slujbele duminicale în restul anului, până la reînceperea Triodului, informează Creștinortodox.ro.

Un aspect vizual distinct al calendarului bisericesc actual este codul cromatic folosit pentru a marca semnificația diferitelor zile. Astfel, cu roșu sunt marcate marile praznice împărătești sau sfinți de prim rang, culoarea albastru desemnează sfinții canonizați de Biserica Ortodoxă Română, iar negrul corespunde celorlalți sfinți pomeniți în Sinaxarul Bisericii, dar care nu sunt sărbătoriți prin slujbe speciale.

Ce semnifică sărbătorile ortodoxe

Sărbătorile religioase nu sunt doar simple repere calendaristice, ci momente esențiale pentru viața spirituală a credincioșilor ortodocși. Acestea sunt dedicate fie comemorării unor sfinți importanți, fie celebrării unor evenimente din istoria mântuirii. În astfel de zile, tradiția îndeamnă la oprirea activităților obișnuite și participarea la slujbe în biserici, ca semn de recunoștință și de comuniune cu divinul.

Anul bisericesc ortodox începe la 1 septembrie, conform rânduielii bizantine, și este structurat în două categorii principale de sărbători. Prima dintre acestea este cea a sărbătorilor cu dată fixă, precum Nașterea Domnului – Crăciunul (25 decembrie), Nașterea Maicii Domnului (8 septembrie), Sfântul Nicolae (6 decembrie) sau Intrarea Domnului în Ierusalim (Floriile). Trebuie făcută o precizare, și anume că Sărbătoarea Floriilor are o zi fixă în calendarul liturgic, dar variabilă în calendarul civil, în funcție de data Paștelui. De altfel, există mai multe sărbători cu dată variabilă, care sunt determinate de calculul Paștelui, cum ar fi Înălțarea Domnului sau Rusaliile. Deși data acestor sărbători se modifică în fiecare an, ele cad întotdeauna în aceeași zi a săptămânii.

Sărbători importante în luna iunie

• 2 iunie – Sfântul Mare Mucenic Ioan cel Nou de la Suceava
• 7 iunie – Moșii de vară
• 8 iunie – Pogorârea Sfântului Duh (Rusaliile sau Cincizecimea)
• 9 iunie – Sfânta Treime (Lunea Sfântului Duh)
• 15 iunie – Duminica Tuturor Sfinților (Lăsatul Secului pentru Postul Sfinților Petru și Pavel)
• 22 iunie – Duminica Sfinților Români; Sfântul Ierarh Grigorie Dascălul, Mitropolitul Țării Românești
• 24 iunie – Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul (Sânzienele)
• 29 iunie – Sfinții Apostoli Petru și Pavel

Calendar ortodox iunie 2025

30 de zile; ziua 15 ore, noaptea 9 ore

• 1 D Sf. Iustin Martirul și Filosoful și cei impreună cu ei Duminica a VII-a după Paști (a Sf. Părinți de la Sinodul I Ecumenic; Rugăciunea lui Iisus); Ap. Fapte XX, 16-18; 28-36; Ev. Ioan XVII, 1-13; glas 6, voscr. 10
• 2 L †) Sf. M. Mc. Ioan cel Nou de la Suceava; Sf. Ier. Nichifor, patr. Constantinopolului
• 3 M Sf. Mc. Luchilian, Ipatie și Paula fecioara
• 4 M †) Sf. Mc. Zotic, Atal, Camasie și Filip de la Niculițel; Sf. Ier. Mitrofan, patr. Constantinopolului; Sf. Mironosițe Maria și Marta, surorile Dreptului Lazăr (Dezlegare la pește)
• 5 J Sf. Sfințit Mc. Dorotei, ep. Tirului; Sf. Mc. Apolon și Leonid
• 6 V Odovania praznicului Înălțării Domnului; Sf. Cuv. Ilarion cel Nou, eg. M. Dalmaților; Sf. Cuv. Visarion (Dezlegare la pește)
• 7 S Sf. Sfințit Mc. Teodot, ep. Ancirei; Sf. Mc. Zenaida (Pomenirea morților – Moșii de vară)
• 8 D -Duminica a VIII-a după Paști; (†) Pogorârea Sf. Duh (Cincizecimea sau Rusaliile); Ap. Fapte II, 1-11; Ev. Ioan VII, 37-53; VIII, 12
• 9 L (†) Sf. Treime
• 10 M Sf. Mc. Alexandru și Antonina; Sf. Sfințit Mc. Timotei, ep. Prusiei
• 11 M Sf. Ap. Bartolomeu și Barnaba; Sf. Ier. Luca, arhiep. Crimeei (Harți)
• 12 J Sf. Cuv. Onufrie cel Mare și Petru Atonitul
• 13 V Sf. Mc. Achilina; Sf. Ier. Trifilie, ep. Lefcosiei din Cipru (Harți)
• 14 S Odovania praznicului Pogorârii Sf. Duh; Sf. Prooroc Elisei; Sf. Ier. Metodie Mărturisitorul, patriarhul Constantinopolului
• 15 D Sf. Prooroc Amos; † Sf. Mc. Isihie; Fer. Augustin și Ieronim (Lăsatul secului pentru Postul Sf. Ap. Petru și Pavel) Duminica I după Rusalii (a Tuturor Sfinților; Urmarea lui Hristos); Ap. Evrei XI, 33-40; XII, 1-2; Ev. Matei X, 32-35; 37-38; XIX, 27-30; glas 8, voscr. 1
• 16 L †) Sf. Ier. Martir Neofit Cretanul, mitropolitul Țării Româneti; Sf. Ier. Tihon, ep. Amatundei (Începutul Postului Sf. Ap. Petru și Pavel) (Post)(Dezlegare la pește)
• 17 M Sf. Mc. Manuil, Savel, Ismail, Inochentie și Felix (Dezlegare la ulei și vin)
• 18 M Sf. Mc. Leontie, Ipatie și Teodul; Sf. Cuv. Erasm (Post)
• 19 J Sf. Ap. Iuda, ruda Domnului; Sf. Cuv. Paisie cel Mare (Dezlegare la pește)
• 20 V Sf. Sfințit Mc. Metodie, ep. Patarelor; Sf. Ier. Calist, patr. Constantinopolului; Sf. Nicolae Cabasila (Post)
• 21 S Sf. Mc. Iulian din Tars și Afrodisie (Dezlegare la pește)
• 22 D †) Sf. Ier. Grigorie Dascălul, mitr. Țării Românești; Sf. Sfințit Mc. Eusebiu, ep. Samosatei (Dezlegare la pește) Duminica a II-a după Rusalii (a Sf. Români; Chemarea primilor Apostoli; Lumina faptelor bune și mărturisirea lui Hristos); Ap. Romani II, 10-16; Ev. Matei IV, 18-23; glas 1, voscr. 2
• 23 L Sf. Mc. Agripina; Sf. Sfințit Mc. Aristocleu, pr. (Post)
• 24 M (†) Nașterea Sf. Proroc Ioan Botezătorul (Sânzienele); † Aducerea moaștelor Sf. M. Mc. Ioan cel Nou de la Suceava; † Sf. Ier. Niceta de Remesiana; (Dezlegare la pește)
• 25 M Sf. M. Mc. Fevronia; Sf. Mc. Orentie și frații săi; Sf. Mc. Livia (Post)
• 26 J Sf. Cuv. David din Tesalonic; Sf. Ier. Ioan, ep. Goției (Dezlegare la ulei și vin)
• 27 V Sf. Cuv. Samson, primitorul de străini; Sf. Mironosiță Ioana (Post)
• 28 S Aducerea moaștelor Sf. Mc. Doctori fără de arginți Chir și Ioan; Sf. Mc. Papias (Dezlegare la pește)
• 29 D (†) Sf. Ap. Petru și Pavel Duminica a III-a după Rusalii (Despre grijile vieții); Ap. II Corinteni XI, 21; XII, 9; Romani V, 1-10; Ev. Matei XVI, 13-19; Matei VI, 22-23; glas 2, voscr. 3
• 30 L † Soborul Sf. 12 Ap.; †) Sf. Ier. Ghelasie de la Râmeț

Foto: Shutterstock.com