Cancerul ovarian, „ucigașul tăcut”: De ce tind femeile să neglijeze controalele și cum le afectează viața

Mărturia unei paciente cu cancer ovarian și declarațiile medicilor care tratează zi de zi această patologie confirmă dificultatea depistării timpurii, în condițiile în care în marea majoritate a cazurilor, boala este găsită în stadii tardive, atât în România, cât și la nivel global.

Pacientă cu cancer ovarian: ,,Aveam ecografii făcute cu trei luni înainte de diagnosticare”

În anul 2022, în România, potrivit datelor din Globocan (Global Cancer Observatory) s-au diagnosticat 1.788 cazuri noi de cancer ovarian. De asemenea, s-au înregistrat 1.195 de decese cauzate de această boală. Ramona Runcanu, membră a Asociației Oameni Buni, a trăit pe pielea ei paradoxul acestei boli.

„Atunci când am auzit pentru prima oară în viața mea cancer nu am avut simptome clare. Totul a fost sub formă de balonare, pe care am pus-o pe seama combinațiilor alimentare sau a stresului”.

Deși era atentă la sănătatea ei, boala s-a instalat silențios: „Simptomele le-am ignorat tocmai pentru că aveam certificarea că sunt bine. Aveam ecografii făcute cu trei luni de zile înainte”, a povestit Ramona Runcanu, în cadrul unui eveniment organizat de revista Politici de Sănătate.

Odată intrată în sistem, Ramona s-a lovit de „timpii morți” care pot fi fatali: „Dacă respectam circuitul… programarea la oncolog și chirurgie dura două luni jumătate, trei luni. Timpul este foarte prețios, pentru că de la diagnosticare până la tratament, boala avansează”.

Provocările spitalelor de provincie: Dr. Călin Boeru despre spitalul din Ploiești

Medicii confirmă că realitatea din cabinete este crudă. Dr. Călin Boeru explică dificultățile din orașele mai mici, precum Ploieștiul: „Suntem o maternitate de gradul II, unde vin foarte multe paciente neinvestigate sau puțin investigate. Cancerul de ovar este diagnosticat tot mai des la persoane tinere”.

În opinia medicului, este nevoie de centre specializate unde pacienții, în momentul în care există o suspiciune, să poată fi direcționați.

,,La nivelul maternității din Ploiești, sincer, după ce că avem astfel de situații, cu tristețe spun, pacientele se pierd pe circuitul relațional. Aș vrea să felicit Spitalul Universitar de Urgență București (SUUB) pentru colaborarea cu provincia, prin acest protocol sau consorțiu cu Spitalul Județean din Buzău. E foarte important ca un spital de provincie să știe foarte clar că are această umbrelă”, a subliniat dr. Boeru.

Managerul SUUB, Cătălin Cîrstoiu, crede că un consorțiu medical între Spitalul Universitar de Urgență București (SUUB-Spitalul Municipal) și spitale din alte județe ar putea pune capăt accesului „pe relații” la spitalele mari, ar reduce drumurile inutile pentru pacienți și ar asigura tratamente după aceleași protocoale medicale, indiferent de județ.
El avertizează asupra riscului unor decizii pripite: „Nu trebuie să intrăm în ceea ce se numește chirurgie radicală fără a avea o stadializare și un examen histopatologic clar, pentru că la vârste tinere orice intervenție de genul acesta este ireversibilă”, a avertizat dr. Boeru.

Dr. Cornelia Nițipir, medic oncolog la Spitalul Elias din București a întărit deea că aceste cazuri complexe trebuie tratate în centre mari: „Cancerul trebuie tratat în centre mari, unde pacienta are acces la absolut toate testele. Toate testele sunt decontate, trebuie doar să vrei să intri în detalii”.

Mitul screeningului în cancerul de ovar și educația necesară pentru controale medicale regulate

Prof. dr. Dominic Iliescu de la Craiova aduce o precizare vitală: spre deosebire de alte forme de cancer, cel ovarian nu are un test de screening standard (precum Papanicolau): „S-au studiat eșantioane de jumătate de milion de paciente pentru a găsi o cale de screening eficientă prin ecografie și biomarkeri, dar nu s-a găsit”.

Unul dintre cele mai mari studii clinice din lume (UK Collaborative Trial of Ovarian Cancer Screening) a investigat peste 500.000 de paciente pe parcursul a mai bine de 10 ani. S-a testat eficiența ecografiei transvaginale combinate cu biomarkerul seric CA-125. Deși s-au detectat mai multe cazuri în stadii incipiente, studiul publicat în Lancet a concluzionat că această metodă nu a redus semnificativ mortalitatea la nivelul întregii populații pentru a justifica un program de screening național standardizat.

Soluția rămâne vigilența: „E adevărat, conștientizând pacientele asupra acestor semne care la un moment dat pot apărea și pentru care nu se găsește o cauză: constipație, balonare, fără motiv și fără răspuns la tratament. Să le spunem femeilor ce pericole se pot ascunde și să le invităm chiar și după ce se instalează menopauza la niște consulturi ginecologice regulate cu ecografii”, a atras atenția prof. Iliescu subliniind că femeile tind să neglijeze controalele după ce trece perioada fertilă, exact când riscul de cancer ovarian crește.

Daniela Zob, managerul Institutului Oncologic București (IOB) crede că este importantă conștientizarea riscurilor, dar la fel de importantă este eliminarea fricii: ,,dacă se descoperă ceva, este perfect rezolvabil, atâta timp cât intervenim din timp. Acesta este un mesaj extrem de important pe care oamenii trebuie să îl cunoască”.

Digitalizarea economisește timp prețios pentru pacientele cu cancer ovarian

Pentru a elimina orele de așteptare de care vorbea Ramona, specialiștii propun soluții digitale. Rialda Răduc a prezentat un proiect pilot implementat de SNOMR în câteva centre oncologice din țară, atât private, cât și de stat, dedicat echipelor multidisciplinare.: „O platformă unică unde medicii pot consulta dosarul medical, imagistica și toate documentele într-un singur loc. Timpul economisit se transformă în beneficiul direct al pacientului”, a afirmat dr. Răduc.

Potrivit managerului IOB, Casa de Asigurări de Sănătate a lucrat intens la cartagrafierea serviciilor medicale. ,,Acestea au fost completate și, odată cu digitalizarea și implementarea noii variante a SIUI -ului, vom avea acces și la aceste programări rapide. Pentru că este important, să nu pierzi foarte mult timp, să știi unde te duci. Am primit, de asemenea și sprijinul Ministerului Sănătății cu includerea pe liste de rambursare a majorității medicamentelor de care avem nevoie.”

Povestea Ramonei arată că, în 2026, lupta cu cancerul ovarian nu se dă doar în sala de operație, ci și prin comunicare, eliminarea birocrației și accesul facil la diagnosticare și tratament.

Află care sunt cele 5 lucruri pe care ar trebui să le știe orice femeie despre cancerul ovarian
Citeşte întreaga ştire: Cinci lucruri pe care ar trebui să le știe orice femeie despre cancerul ovarian, potrivit specialiștilor

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE