Cuprins:
Când se scrie vi sau vii?
Pentru a înțelege când se scrie „vi” și când se scrie „vii” este recomandat să analizăm fiecare situație în parte.
Așadar, vi cu un singur i se scrie doar atunci când este pronume personal neaccentuat la cazul dativ și poate fi completat cu vouă.
Exemplu: Vouă vi s-au luat banii. Vouă vi se dau premiile.
Vii cu doi ii se scrie pentru persoana a doua singular la indicativul și conjunctivul verbului a veni, dar și pentru pluralul de la viu: (tu) vii, (tu) să vii, „(ființe) vii”.
Ex: Să vii la mare în vara asta, sigur îți va plăcea. Vii la mine și plecăm împreună la școală.
Furnicile sunt ființe vii.
Se poate scrie și viii cu trei iii, dar numai în situația în care folosim plurual lui viu, adică vii, articulat.
De exemplu: „Viii cu viii, morții cu morții”.
Conjugarea verbului a veni
Pentru a înțelege și mai bine când se scrie „vi” și când se scrie „vii”, putem vedea conjugarea verbului a veni.
Indicativ
- Prezent
- eu vin
- tu vii
- el/ea vine
- noi venim
- voi veniți
- ei/ele vin
- Imperfect
- eu veneam
- tu veneai
- el/ea venea
- noi veneam
- voi veneați
- ei/ele veneau
- Mai mult ca perfect
- eu venisem
- tu veniseși
- el/ea venise
- noi veniserăm
- voi veniserăți
- ei/ele veniseră
- Perfect compus
- eu am venit
- tu ai venit
- el/ea a venit
- noi am venit
- voi ați venit
- ei/ele au venit
RecomandăriFOTO REPORTAJ Din viața și problemele vecinilor lui Dumitru Buzatu, fostul lider PSD aflat în arest la domiciliu, într-un sat de lângă Vaslui. „Doar n-o să-l plângem pe el acum!”
- Perfect simplu
- eu venii
- tu veniși
- el/ea veni
- noi venirăm
- voi venirăți
- ei/ele veniră
- Viitor
- eu voi veni
- tu vei veni
- el/ea va veni
- noi vom veni
- voi veți veni
- ei/ele vor veni
- Viitor anterior
- eu voi fi venit
- tu vei fi venit
- el/ea vor fi venit
- noi vom fi venit
- voi veți fi venit
- ei/ele vor fi venit
Conjunctiv
- Conjunctiv perfect
- eu să fi venit
- tu să fi venit
- el/ea să fi venit
- noi să fi venit
- voi să fi venit
- ei/ele să fi venit
- Conjunctiv prezent
- eu (să) vin
- tu (să) vii
- el/ea (să) vie
- noi (să) venim
- voi (să) veniți
- ei/ele (să) vină
Condițional
- Condițional perfect
- eu aș fi venit
- tu ai fi venit
- el/ea ar fi venit
- noi am fi venit
- voi ați fi venit
- ei/ele ar fi venit
- Condițional prezent
- eu aș veni
- tu ai veni
- el/ea ar veni
- noi am veni
- voi ați veni
- ei/ele ar veni
- Descoperă și Cum se scrie corect s-a sau sa, s-au ori sau
Despre limba română
Limba română este o limbă de origine latină. Mai exact, limba română este o limbă romanică, din grupul italic al familiei de limbi indo-europene, prezentând multe similarități cu limbile franceză, italiană, spaniolă, portugheză, catalană și reto-romană. Înainte de a deveni limba română, latina din Dacia s-a îmbogățit și cu unele cuvinte vechi grecești. Este vorba de cuvinte specifice latinei dunărene, transmise apoi limbii române, inexistente în celelalte limbi romanice.
Teritoriul de formare a limbii române a fost atât la nord, cât şi la sud de Dunăre, şi s-a încheiat aproximativ în secolul al VII-lea, moment de la care se poate vorbi de existenţa poporului român şi a limbii române. Numeroasele popoare migratoare (germanice, turcice, slavice, sau fino-ugriene) care au parcurs aria lingvistică românească, au contribuit la rândul lor, intervenind fiecare punctual, în evoluția limbii române, prin diversificarea fondului de cuvinte neprincipal, lăsând însă structura gramaticală „latină“ sau pre-latină aproape neatinsă.
Importanta influență slavă în daco-română este pusă în legătură cu bilingvismul, cu istoria țaratelor româno-bulgare și cu rolul slavonei, limbă liturgică și limbă oficială a voievodatelor române. În schimb, faptul că celelalte limbi romanice de est, din sudul Dunării, nu au suferit influența lexicală slavă cu aceeași intensitate ca daco-româna, este pus în legătură cu evoluția separată a populațiilor proto-române din nordul și din sudul lanțului munților Balcani după instalarea slavilor la Dunărea de Jos începând cu secolul VI.
Printre limbile romanice, româna este a cincea după numărul de vorbitori, în urma spaniolei, portughezei, francezei și italienei. Din motive de diferențiere tipologică, limba română mai este numită în lingvistica comparată limba dacoromână sau dialectul dacoromân. De asemenea, este înregistrată ca limbă de stat atât în România cât și în Republica Moldova
Sursă foto – 123rf.com