Probele scrise în cadrul examenului de bacalaureat 2024 vor fi susținute de elevi începând cu data de 1 iulie. Informatica are statutul de disciplină opţională fiind susţinută la proba E. d), în funcţie de filieră, profil şi specializare. Iată care este programa la Informatică pentru Bac 2024.
Cuprins:
Potrivit Ministerului Educației, programa pentru Informatică la Bacalaureat 2024 este cea aprobată prin Ordinul ministrului educației, cercetării, tineretului și sportului nr. 4800/2010 privind aprobarea listei disciplinelor şi a programelor pentru examenul de bacalaureat – 2011.
În cadrul examenului de Bacalaureat 2024, Informatica are statutul de disciplină opţională fiind susţinută la proba E. d), în funcţie de filieră, profil şi specializare. Așadar, absolvenții de liceu care aleg să dea examen la informatică vor face acest lucru în data de 4 iulie.
– construirea algoritmilor corespunzători unor prelucrări elementare şi reprezentarea lor prin intermediul programelor pseudocod şi programelor scrise în limbaj de programare (Pascal sau C/C++, la alegere);
– analiza rezolvării unei probleme prin urmărirea evoluţiei valorilor variabilelor prelucrate de algoritmul corespunzător;
– abstractizarea rezolvării prin construirea unor algoritmi echivalenţi;
– identificarea şi utilizarea tipurilor de date predefinite specifice unui limbaj de programare;
– definirea şi utilizarea unor tipuri de date proprii;
– identificarea şi utilizarea operatorilor predefiniţi elementari;
– identificarea şi utilizarea subprogramelor predefinite elementare;
– identificarea şi utilizarea regulilor sintactice specifice limbajului de programare studiat;
– definirea şi apelul unor subprograme proprii cu înţelegerea mecanismelor de transfer prin intermediul parametrilor;
– identificarea proprietăţilor unor structuri de date necesare în rezolvarea problemelor cu ajutorul calculatorului şi utilizarea unor modele de memorare a acestora;
– organizarea datelor ce intervin în rezolvarea unei probleme utilizând structuri de date adecvate;
– organizarea etapelor de prelucrare ce formează un algoritm utilizând structuri de control şi module de program;
– folosirea unor metode sistematice de rezolvare pentru probleme de generare;
– analiza unor algoritmi echivalenţi de rezolvare a unei probleme în vederea alegerii algoritmului optim.
1.1. Noţiunea de algoritm, caracteristici
1.2. Date, variabile, expresii, operaţii
1.3. Structuri de bază (liniară, alternativă şi repetitivă)
1.4. Descrierea algoritmilor (programe pseudocod)
2.1. Vocabularul limbajului
2.2. Constante. Identificatori
2.3. Noţiunea de tip de dată. Operatori aritmetici, logici, relaţionali
2.4. Definirea tipurilor de date
2.5. Variabile. Declararea variabilelor
2.6. Definirea constantelor
2.7. Structura programelor. Comentarii
2.8. Expresii. Instrucţiunea de atribuire
2.9. Citirea/scrierea datelor
2.10. Structuri de control (instrucţiunea compusă, structuri alternative şi repetitive)
3.1. Subprograme. Mecanisme de transfer prin intermediul parametrilor
3.2. Proceduri şi funcţii predefinite
4.1. Tipul tablou
4.2. Tipul şir de caractere – operatori, proceduri şi funcţii predefinite pentru: citire, afişare, concatenare,
căutare, extragere, inserare, eliminare şi conversii (şir valoare numerică)
4.3. Tipul înregistrare
5.1. Fişiere text. Tipuri de acces
5.2. Proceduri şi funcţii predefinite pentru fişiere text
6.1. Probleme care operează asupra cifrelor unui număr
6.2. Divizibilitate. Numere prime. Algoritmul lui Euclid
6.3. Şirul lui Fibonacci. Calculul unor sume cu termenul general dat
6.4. Determinare minim/maxim
6.5. Metode de ordonare (metoda bulelor, inserţiei, selecţiei, numărării)
6.6. Interclasare
6.7. Metode de căutare (secvenţială, binară)
6.8. Analiza complexităţii unui algoritm (considerând criteriile de eficienţă durata de executare şi spaţiu de memorie utilizat)
7.1. Proceduri şi funcţii
– declarare şi apel
– parametri formali şi parametri efectivi
– parametri transmişi prin valoare, parametri transmişi prin referinţă
– variabile globale şi variabile locale, domeniu de vizibilitate
7.2. Proiectarea modulară a rezolvării unei probleme
8.1. Prezentare generală
8.2. Proceduri şi funcţii recursive
9.1. Prezentare generală
9.2. Probleme de generare. Oportunitatea utilizării metodei backtracking
10.1. Permutări, aranjamente, combinări
10.2. Produs cartezian, submulţimi
11.1. Grafuri neorientate
– terminologie (nod/vârf, muchie, adiacenţă, incidenţă, grad, lanţ, lanţ elementar, ciclu, ciclu elementar, lungime, subgraf, graf parţial)
– proprietăţi (conex, componentă conexă, graf complet, hamiltonian, eulerian)
– metode de reprezentare (matrice de adiacenţă, liste de adiacenţă)
11.2. Grafuri orientate
– terminologie (nod/vârf, arc, adiacenţă, incidenţă, grad intern şi extern, drum, drum elementar, circuit, circuit elementar, lungime, subgraf, graf parţial)
– proprietăţi (tare conexitate, componentă tare conexă)
– metode de reprezentare (matrice de adiacenţă, liste de adiacenţă)
11.3. Arbori
– terminologie (nod, muchie, rădăcină, descendent, descendent direct/fiu, ascendent, ascendent direct/părinte, fraţi, nod terminal, frunză)
– metode de reprezentare în memorie (matrice de adiacenţă, liste ”de descendenţi”, vector ”de taţi”)
-construirea algoritmilor corespunzători unor prelucrări elementare şi reprezentarea lor prin intermediul programelor pseudocod şi programelor scrise în limbaj de programare (Pascal sau C/C++, la alegere);
– analiza rezolvării unei probleme prin urmărirea evoluţiei valorilor variabilelor prelucrate de algoritmul corespunzător;
– abstractizarea rezolvării prin construirea unor algoritmi echivalenţi;
– identificarea şi utilizarea tipurilor de date predefinite specifice unui limbaj de programare;
– definirea şi utilizarea unor tipuri de date proprii;
– identificarea şi utilizarea operatorilor predefiniţi elementari;
– identificarea şi utilizarea subprogramelor predefinite elementare;
– identificarea şi utilizarea regulilor sintactice specifice limbajului de programare studiat;
– identificarea proprietăţilor unor structuri de date necesare în rezolvarea problemelor cu ajutorul calculatorului şi utilizarea unor modele de memorare a acestora;
– organizarea datelor ce intervin în rezolvarea unei probleme utilizând structuri de date adecvate;
– organizarea etapelor de prelucrare ce formează un algoritm utilizând structuri de control;
– analiza unor algoritmi echivalenţi de rezolvare a unei probleme în vederea alegerii algoritmului optim
1.1. Noţiunea de algoritm, caracteristici
1.2. Date, variabile, expresii, operaţii
1.3. Structuri de bază (liniară, alternativă şi repetitivă)
1.4. Descrierea algoritmilor (programe pseudocod)
2.1. Vocabularul limbajului
2.2. Constante. Identificatori
2.3. Noţiunea de tip de dată. Operatori aritmetici, logici, relaţionali
2.4. Definirea tipurilor de date
2.5. Variabile. Declararea variabilelor
2.6. Definirea constantelor
2.7. Structura programelor. Comentarii
2.8. Expresii. Instrucţiunea de atribuire
2.9. Citirea/scrierea datelor
2.10. Structuri de control (instrucţiunea compusă, structuri alternative şi repetitive)
3.1. Subprograme. Mecanisme de transfer prin intermediul parametrilor
3.2. Proceduri şi funcţii predefinite
4.1. Tipul tablou – tablouri unidimensionale
5.1. Fişiere text. Tipuri de acces
5.2. Proceduri şi funcţii predefinite pentru fişiere text
6.1. Probleme care operează asupra cifrelor unui număr
6.2. Divizibilitate. Numere prime. Algoritmul lui Euclid
6.3. Şirul lui Fibonacci. Calculul unor sume cu termenul general dat
6.4. Determinare minim/ maxim
6.5. Metode de ordonare (metoda bulelor, inserţiei, selecţiei, numărării)
6.6. Interclasare
6.7. Metode de căutare (secvenţială, binară)
6.8. Analiza complexităţii unui algoritm (considerând criteriile de eficienţă durata de executare şi spaţiu de memorie utilizat)
Potrivit calendar bacalaureat 2024, sesiunea iunie-iulie se va desfășura astfel:
Calendarul sesiunii speciale a examenului național de bacalaureat – 2024 pentru absolvenții de liceu participanți la loturile olimpice și la competițiile sportive și artistice internaționale care se desfășoară în aceeași perioadă cu examenul național de bacalaureat 2024 – sesiunea iunie-iulie și/sau pentru absolvenții de liceu care susțin examenul de admitere la academii militare din Statele Unite ale Americii:
Sursă foto - Shutterstock.com