Mergi direct la conținut »
Povești din București | Ca și cum Anton Pann ar fi fost extraterestru...

Așa arată casa memorială a folcloristului, ca o mică navă spațială care ne poartă cu vreun secol și jumătate în trecut.

De Oana Dușmănescu,

Pann a fost tipograf. Muzician complex – compozitor de muzică bisericească și lumească. Părinte al imnului național, dar și al multora dintre colindele pe care le cântâm și azi, de Sărbători. Sufletul multor petreceri bucureștene ale jumătății de secol XIX, deși era un personaj care propovăduia cumpătarea și care ironiza, cu umor și subtilitate, obiceiurile vicioase.

Iar casa în care a locuit, aflată în apropierea Pieței Unirii, așa cum a fost reamenajată ca muzeu tânăr, descrie perfect, într-un context modern și interactiv, personalitatea autocultivată și multivalentă a lui Pann.

Casa lui Anton Pann – azi, muzeu

Casa a fost cumpărată de Pann și de Ecaterina, cea de-a treia sa soție, în 1848. Erau patru camere mici, dintre care două dădeau spre stradă. Doar că strada, care azi îi poartă numele, nu era pe atunci asfaltată. Peste drum erau câteva grădini în care oamenii cultivau legumele.

Era o margine de București – mahalaua Lucaciului, zonă care avea să devină mai târziu Cartierul Evreiesc. Până atunci, Pann, născut la Sliven, Bulgaria, din mamă grecoaică și tată aromân, locuise în Capitală doar cu chirie.

Bani de la biserică

Poetul și muzicologul și-a achiziționat căsuța cu bani de la ecumenul Spiridon Tismăneanu, de la mănăstirea Tismana. Îl cunoștea pe Pann datorită cărților sale religioase pe care acestea le vindea la mănăstiri și era duhovnicul Ecaterinei.

Bunicul Petre este singurul sprijin din viața Isabelei, fetița de 9 ani. Îngrozitor ce au vrut părinții să-i facă propriului copil
Recomandări

Bunicul Petre este singurul sprijin din viața Isabelei, fetița de 9 ani. Îngrozitor ce au vrut părinții să-i facă propriului copil

Anton Pann își tipărea singur cărțile – avea o tiparniță care acum poate părea greoaie, imposibil de folosit. La fel ca în toate celelalte meserii și pasiuni ale sale, și în tipografie el a fost autodidact.

Un fapt inedit: nu există nici măcar o fotografie cu Pann! Numai portrete desenate de artiștii vremii.

Se spune că era un tip impunător, fără să fie gras, care cânta la cobză, chitară și pianoforte.

Beciul casei adăpostește o colecție falsă de sticle de vin, etichetate cu citate din opera sa vastă, mai ales din ”Îndreptătorul bețivilor” – un ghid al tipologiilor de băutori din mahalale sau din înalta societate.

Muzeul Anton Pann

O altă cameră a muzeului este cea dedicată celor două revoluții trăite de Anton Pann – cea din 1821 și cea din 1848. Din cea de-a doua perioadă provine și controversa imnului. Pann, cunoscut drept compozitor al melodiei, este mai degrabă culegător al acesteia. De fapt, este vorba despre un cânt bisericesc, ”Din sânul maicii mele”, cântat de unul dintre discipolii lui Pann, Gheorghe Ucenescu.

Cum arată Guvernul Orban, după ultimele negocieri din Parlament. Lista cu miniștri
Recomandări

Cum arată Guvernul Orban, după ultimele negocieri din Parlament. Lista cu miniștri

Fata răpită de la mănăstire

În casa memorială Anton Pann, vizitatorii, mai ales cei mici, se pot bucura de multe jocuri interactive, dar și de doi strămoși ai cinematografului – zoetropul și praxinoscopul.

O mașină de epocă, plimbată de musafiri de-a lungul unui perete cu cuburi pline cu informații, este cea care spune povestea vieții tumultuoase a poetului și muzicianului. Cea mai interesantă parte este întâlnirea cu cea de-a doua sa soție, Anica, pe care Pann a răpit-o de la mănăstirea unde locuia cu mătușa ei în straie bărbătești. Cei doi s-au refugiat la Brașov, unde au cântat în corul bisericii, iar Anica și-a păstrat timp de doi ani hainele și identitatea de băiat.

Cu Anica, Pann a avut doi copii – un băiat care a murit de foarte mic și o fată, Tinca. Cu prima nevastă, Zamfira, poetul avusese un fiu.

Polițistul care a anunțat primul că „fetele dispărute din Caracal au fost găsite arse” este același care a vorbit ultimul cu Alexandra de pe un număr privat!
Recomandări

Polițistul care a anunțat primul că „fetele dispărute din Caracal au fost găsite arse” este același care a vorbit ultimul cu Alexandra de pe un număr privat!

Marele foc de la 1847

Una dintre cele mai frumoase încăperi ale casei este cea în care sunt expuse 23 de intrumente muzicale ale vremii. În căști puteți asculta cum sună fiecare, iar două formații au înregistrat, ca exponate audio, foarte multe dintre compozițiile, clerice și bisericești, ale lui Pann.

Tot expuse sunt, în format 3D, majoritatea manuscriselor sale, printre care Povestea Vorbei sau Nastratin Hogea, dar și Dialog în trei limbi, care e un ghide de conversație româno-ruso-turc, sau Școala moralului, un manual de bune maniere.

La fel de spectaculoasă este și cămăruța dedicată marelui incendiu din 1847, care a mistuit o bună bucată din oraș, așa cum arăta acesta în perioada respectivă, și care a pornit dintr-o prostie: un copil a tras cu pistolul și proiectilul a aprins podul casei. Cu acea ocazie, Pann a scris o poezie-cronică de 81 de strofe, pe care o puteți regăsi în muzeu pe un sul acționat de o roată – omagiu pompierilor care au stins marele foc.

Close
Închide
  Close