Cuprins:
Cine a inventat tiparul
Originea tiparului este strâns legată de evoluția scrisului, instrumentul cu ajutorul căruia oamenii au învățat de-a lungul timpului să creeze și să transmită gânduri și emoții, dar și să acumuleze cunoștințe. În acest fel au luat naștere cărțile. Înainte de apariția și de răspândirea tiparului, toiate cărțile erau copiate de mână pentru a putea fi citite și răspândite, iar din aceast motiv erau foarte rare și costisitoare.
Un fierar și tipograf german originar din Mainz, pe numele său Johannes Gensfleisch zur Laden zum Gutenberg (1400-1468), este considerat a fi cel care a inventat tiparul modern, potrivit History.com. El a început să experimenteze procesul de tipărire în 1440, la Strasbourg (pe atunci parte a Sfântului Imperiu Roman).
Invenția sa a declanșat o adevărată revoluție care nu doar că a schimbat cursul istoriei cărții, dar a influențat profund întreaga civilizație creștină. El s-a întors la Mainz câțiva ani mai târziu, iar în 1450, cu sprijinul financiar al lui Johann Fust, fratele primarului din Mainz, și al lui Peter Schoffer, Gutenberg a inventat prima mașină de tipărit modernă din Europa, gata de utilizare, care îi purta numele.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_3056cc339f478de58c09cdf1bc0e0e12.jpg)
Aceasta reprezenta prima tiparniță cu litere mobile de pe Bătrânul Continent, un progres tehnologic ce avea să transforme definitiv modul în care informația era produsă și răspândită.
Ce sunt Edițiile Princeps
Ediția Princeps este denumită prima ediție tipărită a unei opere literare, filosofică sau științifică, ce anterior a existat doar sub formă de manuscris. Pentru a putea circula, în unele cazuri, acestea trebuiau să fie copiate manual de scribi. Acest proces era costisitor și susceptibil la erori, iar accesul la operele literare era limitat la un număr restrâns de persoane.
Inițial, edițiile princeps se refereau în special la opere literare clasice scrise în epoca antichității greco-romane, apoi utilizarea acestei expresii a fost extinsă pentru a cuprinde toate operele literare medievale occidentale.
Termenul provine din latinescul editio princeps (editiones principes, la plural), unde „editio” înseamnă „ediție”, iar „princeps” se traduce prin „primul” sau „principalul”, aflăm de la enciclopedia virtuală Wikipedia. În Imperiul Roman, cuvântul „princeps” desemna o persoană de rang înalt, însă în perioada renascentistă a fost preluat pentru a desemna prima publicare a unui text important.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_882c6ada2cb669fec317a3ead4198547.jpg)
Ediția Princeps tipărită de Johannes Gutenberg
Primele Ediții Princeps au apărut în cea de-a doua jumătate a secolului al XV-lea și au avut un impact major asupra culturii europene, permițând circulația rapidă a ideilor și facilitând standardizarea textelor clasice. Pentru persoanele neinițiate, o Ediție Princeps poate să pară doar o carte veche, poate chiar uzată, însă pentru specialiști și cunoscători, aceste volume reprezintă adevărate comori literare, care au o valoare inestimabilă.
Importanța unei astfel de lucrări este adesea determinată de vechime și de autenticitate, detalii care îi sporesc prestigiul și raritatea. Un exemplu de Ediție Princeps îl reprezintă Biblia Vulgata, o versiune a Bibliei tradusă în limba latină, care a fost tipărită de Johannes Gutenberg în 1455. A fost pentru prima dată când un manuscris a fost transformat într-o ediție tipărită prin culegerea literelor de tipar cu scopul de a fi imprimate în mai multe exemplare identice, notează Cărți-online.ro.
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2025/02/shutterstock1912050670.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_cbfc5ef85fcebb7a81eb76f7668a6e8a.jpg)
Dar oare prima traducere în engleză a Bibliei este și ea o ediție princeps? Nu, nu este. Este doar o primă ediție, fără a îndeplini criteriile stricte ale unei ediții princeps.
Primele ediții tipărite și importanța lor
Inițial, Edițiile Princeps se refereau la primele tipărituri ale operelor autorilor clasici greci și latini care, până la inventarea tiparului de către Johannes Gutenberg la jumătatea secolului al XV-lea, circulau exclusiv sub formă de manuscrise copiate manual.
La început, acest termen era folosit în special pentru a se face referire la lucrările literare clasice scrise în perioada Greciei și a Romei Antice. Ulterior, însă, termenul a fost mult extins de istoricii literari la opere literare contemporane care nu au nici un fel de legătură cu operele literare antice grecești sau latine. De asemenea, este utilizat pentru lucrări juridice și alte documente importante.
Expresia a fost extinsă de mult timp de istoricii literari la opere literare contemporane care nu au nicio legătură cu operele literare antice grecești sau latine. În zilele noastre se vorbește în mod obișnuit de Ediție Princeps atunci când vine vorba despre opere literare prestigioase, dar și despre studii academice semnificative, care au fost reeditate de mai multe ori în decursul timpului.
Aceste ediții sunt foarte valoroase atât pentru colecționari, cât și pentru istorici datorită faptului că oferă o perspectivă autentică asupra modului în care un text a fost publicat inițial, înainte de orice modificări editoriale care au apărut ulterior.
Cea mai veche ediție tipărită
Cea mai veche ediție tipărită a unui autor clasic este „De Officiis” a lui Cicero, care a apărut la Mainz în anul 1465. La scurt timp după inventarea tiparului, marile edituri Aldine Press ale lui Aldus Manutius (fiu și nepot, 1449-1597) din Veneția, Giunta din Florența și altele din Elveția, Germania, Franța și Țările de Jos au trimis copii tipărite ale textelor antice, care erau însoțite de comentarii și traduceri în latină ale autorilor greci, contribuind astfel la renașterea literelor, notează Perseus.Tufts.edu.
Multe dintre Edițiile Principes nu sunt datate, iar acolo unde există data, aceasta este indicată într-o cronogramă, acea inscripție în care literele, corespunzătoare cifrelor romane, formează data. Publicarea are loc de obicei în forma sa latină antică sau medievală, însă uneori se face în limba greacă (de ex.: Enetiai pentru Veneția) și rareori în slavonă (de ex.: Bnezieh, Mnezik, sau Mletka, pentru același loc).
Ce este prima ediție a unei cărți
Odată cu invenția tiparului de către Johannes Gutenberg în jurul anului 1440, Edițiile Princeps au avut un rol esențial în democratizarea cunoașterii, ceea ce a făcut posibilă răspândirea rapidă a operelor fundamentale din Antichitate și din Evul Mediu. Spre exemplu, Editio Princeps a lui Homer este cea a lui Demetrius Chalcondyles, despre care în prezent se crede că ar data din anul 1488. De asemenea, cele mai importante texte semnate de autori clasici greci și romani au fost, în cea mai mare parte, produse în Editiones Principes în perioada 1465-1525, adică după inventarea tiparului.
În unele cazuri, au existat posibilități de publicare parțială, adică de publicare mai întâi în traducere (cum ar fi, de exemplu, din greacă în latină) și de o utilizare care echivalează cu prima ediție. O carte care apare pentru prima oară într-o formă tipărită este denumită „prima ediție” sau „ediție originală”. O astfel de ediție reprezintă prima versiune a unei cărți care este distribuită comercial.
Referitor la cărțile de colecție moderne, prima ediție reprezintă o abreviere pentru primul tiraj al primei ediții a unei lucrări. În schimb, o carte care nu a fost reeditată niciodată este adesea denumită „ediție unică” și poate să devină extrem de valoroasă pentru colecționari.
Impactul cultural al Edițiilor Princeps
Este important de menționat că Edițiile Princeps au avut un rol fundamental în transmiterea textelor esențiale din literatură, filosofie și știință. În perioada Renașterii, acestea au facilitat redescoperirea operelor clasice, contribuind în acest fel la formarea culturii moderne. În prezent, Edițiile Princeps sunt obiecte de colecție extrem de rare și de valoroase, care se vând în cadrul unor licitații pe sume impresionante.
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2025/02/shutterstock2493714631.jpg)
Spre exemplu, printre cele mai rare și mai scumpe cărți din lume sunt Edițiile Princeps ale operelor dramaturgului englez William Shakespeare și ale poetului și filosofului italian Dante Alighieri. Ca să îți faci o idee despre valoarea unor astfel de cărți, trebuie să știi că un volum rar tipărit în 1623, care conține piesele scrise de renumitul dramaturg englez, a fost vândut în 2020 pentru suma-record de 9,97 milioane de dolari.
Ediții Princeps celebre
De-a lungul istoriei, au existat numeroase Ediții Princeps care au marcat evoluția literaturii și culturii la nivel global. Iată câteva dintre cele mai celebre lucrări (în ordine cronologică):
1533: „Divina Commedia” de Dante Alighieri – Prima ediție comentată a operei, publicată la Veneția.
Mai multe Ediții Princeps poți vedea aici.
„De Officiis” de Cicero (1465)
Este una dintre cele mai vechi Ediții Princeps ale unui text clasic roman și a fost tipărită la Mainz. Opera lui Cicero a avut o influență imensă asupra eticii și filosofiei politice în Europa renascentistă.
„Idilele” de Theocrit și „Munci și zile” de Hesiod (1481)
Acestea sunt primele opere ale unui autor grec care au fost tipărite în versiune completă, publicate la Milano.
„Iliada” și „Odiseea” de Homer (1488)
Aceste epopei fundamentale ale literaturii grecești au fost tipărite pentru prima dată la Florența de către Demetrius Chalcondyles, un eminent savant grec.
„Anthologia Graeca Planudea” (1494)
Prima ediție a acestei colecții de epigrame grecești a fost compilată de Maximus Planudes la sfârșitul secolului al XIII-lea și editată pentru publicare de Lascaris, care la acea vreme era bibliotecar la Medici din Florența.
„Divina Commedia” de Dante Alighieri (1555)
Prima ediție tipărită cu comentarii ample a capodoperei lui Dante a fost publicată de Gabriel Giolito de’ Ferrari la Veneția.
„First Folio” de William Shakespeare (1623)
First Folio este colecția de piesele ale dramaturgului englez, apărută în 1623, la șapte ani de la moartea acestuia. Expresia „First Folio” este folosită frecvent de criticii moderni ai operelor lui Shakespeare, deși, în diverse contexte, termenul se poate folosi și pentru alți scriitori englezi.
Vezi şi care sunt cele mai lungi cărți din lume!
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/281_ab728aba05a09fb91d8c2ae78e9bc305.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/153_2eb9cda2065cd7ac8e5ca8716e8a1e6d.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/197_e90acf132613b808aee1f70f244065ee.jpg)
:quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/276_cad3ece7a369c80838ca704141961a08.png)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/43_b654fd5fa59bde962f82d0d47b378d87.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/15_8139378a34e2e3e40388c629f53fe950.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/253_350f458a6c9c8f9828c3521aaceb47b4.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/190_e15a40f1495f984b44c7834b18f2b416.jpg)