Ce Este Gelatina- Cum Se Folosește și Cum Se Hidratează

Cuprins:

Ce este gelatina

Gelatina este un ingredient folosit în mod obișnuit în industria alimentară, dar și în cosmetice și medicamente.

Gelatina est, de fapt, o substanță proteică animală cu proprietăți de închegare. Derivată din colagen, o proteină care se găsește în pielea și oasele animalelor, este extrasă prin fierbere piei, oaselor și țesuturi de animale după un tratament alcalin sau acid.

Un aliment proteic ușor de digerat, pur, este o proteină incompletă din punct de vedere nutrițional, deficitară în anumiți aminoacizi. Gelatina granulată, fără aromă, aproape fără gust și inodoră, poate avea culoarea de la galben pal la chihlimbar. Gelatina este disponibilă și sub formă de amestec fin măcinat cu adaos de zahăr, arome, acizi și coloranți. Când este depozitat în formă uscată, la temperatura camerei și într-un recipient etanș, rămâne stabilă pentru perioade lungi de timp.

Cufundată într-un lichid, gelatina preia umezeala și se umflă. Când lichidul este încălzit, particulele se topesc, formând un sistem coloidal fluid cu lichidul care crește în vâscozitate și se solidifică pentru a forma un gel pe măsură ce se răcește.

Starea de gel este reversibilă la temperaturi mai ridicate.

Recomandări

Discursul regelui Charles și muștruluiala președintelui Iohannis

Cum se face gelatina

Când oasele și țesurutirle animale ajung la uzina de procesare a alimentelor, acestea sunt inspectate pentru calitate. Părțile afectate sunt aruncate. Apoi, oasele, țesuturile și pielea sunt încărcate în mașini de tocat care taie părțile în bucăți mici.

Apoi, aceste bucăți sunt trecute sub pulverizări de apă la înaltă presiune pentru a îndepărta resturile. Acestea sunt apoi degresate prin înmuierea lor în apă fierbinte pentru a reduce conținutul de grăsime la aproximativ 2%. O bandă transportoare mută oasele și pielea degresate într-un uscător industrial unde sunt prăjite timp de aproximativ 30 de minute la aproximativ 100 ° C.

Apoi, acele bucăți sunt înmuiate în cuve de var sau alt tip de acid sau akalini timp de aproximativ cinci zile. Acest proces elimină majoritatea mineralelor și bacteriilor și facilitează eliberarea de colagen. Spălarea acidă este de obicei un acid clorhidric 4% cu un pH mai mic de 1,5. Spălarea alcalină este un carbonat de potasiu sau de sodiu cu un pH peste 7.

Bucățile de os, țesut și piele sunt încărcate în extractoare mari din aluminiu și fierte în apă distilată. Un tub care curge din extractor permite lucrătorilor să scoată lichidul care conține acum gelatină. Lichidul este sterilizat prin încălzire rapidă la aproximativ 140 ° C, timp de aproximativ patru secunde.

Recomandări

Cât înseamnă, pe an, creșterea salariilor cerută de profesori? Un submarin comandat de România din Franța sau „taxa de solidaritate” pe care n-au mai plătit-o companiile din energie

Din filtre, lichidul este introdus în evaporatoare, mașini care separă lichidul de gelatina solidă. Lichidul este evacuat și aruncat. Gelatina este trecută prin mașini care o presează în foi. În funcție de aplicarea sa finală, foile de gelatină sunt trecute printr-o râșniță care le reduce la o pulbere fină.

Dacă gelatina urmează să fie utilizată de industria alimentară, în acest moment se pot adăuga îndulcitori, arome și coloranți. Cantități prestabilite din acești aditivi sunt bine amestecate în gelatina sub formă de pulbere.

Cum se hidratează gelatina

Puneți apă rece într-un castron mic și adăugați gelatină în timp ce amestecați cu o furculiță. Se lasa deoparte 5 minute sau pana devine spongiosă. Puneți vasul într-un vas termorezistent cu apă fierbinte și amestecați până când gelatina se dizolvă. Nu fierbeți niciodată gelatina, deoarece poate deveni stringentă. Se răcește ușor, înainte de a adăuga la amestecul pe care vrei să-l prepari Ambele amestecuri trebuie să aibă o temperatură similară pentru a evita cocoloașele.

Gelatina se prezinta in două tipuri de forme deshidratate, foi sau pudră. Forma sub formă de pudră vine în general în plicuri de 10 grame și este mai disponibilă decât versiunea de foi. O foaie de gelatină este echivalentă cu o linguriță de gelatină pudră. În ceea ce privește timpul de înmuiere, gelatina pudră necesită mai puțin timp decât gelatina din foi.

Recomandări

Președinta Maia Sandu nu l-a lăsat pe Viktor Orban să-i pupe mâna. Alte trei momente inedite de la summitul desfășurat în Republica Moldova

Ce este agar-agar – gelatina din alge

Există un ingredient natural numit agar, care este derivat din alge marine roșii. Face exact același lucru ca și gelatina și nu implică utilizarea de proteină animală. Agarul este o pulbere uscată care se utilizează în bucătărie ca agent de gelifiere. Înlocuieşte cu succes gelatina de origine animală şi este un produs natural şi sănătos.

Agarul este folosit de foarte mult timp, însă în Europa a început să fie cunoscut şi apreciat destul de recent. Japonezii sunt familiarizaţi cu agarul încă din secolul al XVII-lea. În ultima vreme a devenit foarte popular deoarece face parte din categoria alimentelor sănătoase care pot înlocui cu succes produsele prelucrate şi nesănătoase.

Motivul pentru care producătorii de alimente folosesc gelatină animală este că abatoarele produc materie primă din abundență.

Cum se folosește gelatina – rețete

Gelatina este un produs folosit atât pentru deserturi cât și pentru mâncăruri sărate. Iată cum se poate folosi:

Jeleu din fructe exotice

300 g fructe exotice la conservă
1 plic gelatină
puțin zahăr

Mod de preparare:

300 g de fructe se mărunțesc ușor și se pun la fiert cu zahăr și un pic de apă.

După 10 minute de fiert ,se mixează si apoi se filtreaza pentru a obtine un suc de culoare rosie. Gelatina se înmoaie în apă rece și apoi se amestecă bine cu sucul rosu strecurat. Se pun fructele în boluri, se toarnă gelatina și, după ce se încheagă, se dau la rece pentru 3 ore.

Descoperă și alte rețete de jeleu.

Tartă cu cremă de lămâie și jeleu de caise

150 g făină
50 g zahăr pudră
1 gălbenuş
100 g unt

pentru umplutură
- 15 foi gelatină
- 125 ml suc de caise
- 750 g brânză proaspătă de vaci
- 2 lămâi
- 200 g zahăr
- 300 g iaurt gras de oaie şi bivoliţă
- 200 g smântână pentru frişcă
- 100 g fursecuri cu migdale sau nuci
pentru ornat
- ciocolată şi stafide

Mod de preparare:

Pentru blat se amestecă rapid făina cu gălbenuşul, un praf de sare, zahărul şi untul tăiat cubuleţe. Se acoperă apoi cu o folie transparentă şi se lasă la rece o oră. Se întinde aluatul într-o foaie subţire, se pune într-o tavă rotundă tapetată cu hârtie de copt şi se înţeapă din loc în loc cu o furculiţă. Se coace în cuptorul încins, la foc potrivit, aproximativ 20 minute.

Se lasă două foi de gelatină la înmuiat în apă rece, apoi se amestecă la cald cu sucul de caise. Se toarnă într-un castron şi se roteşte până când acesta se acoperă uniform cu un strat de jeleu. Se pune castronul la frigider.

Brânza dulce se trece printr-o sită şi se amestecă cu zeama şi coaja rasă de la o lămâie, zahărul şi iaurtul. Se adaugă restul de gelatină înmuiată, se pune deasupra unui vas cu apă caldă şi se amestecă până când se omogenizează. Se lasă 10 minute la frigider, apoi se încorporează frişca bătută spumă şi fursecurile rupte în bucăţi mici. Se toarnă în castronul cu jeleu de caise şi se acoperă cu blatul copt şi răcit.

Se lasă la frigider minim 4 ore, apoi se cufundă castronul într-un vas cu apă caldă, doar pentru câteva secunde şi se răstoarnă pe un platou. Se ornează cu stafide şi ciocolată rasă.

Sursa – retete.unica.ro

Aspic mediteranean

6 foi sau 20 g gelatină
4 ouă fierte tari
500 ml supă de legume
pătrunjel proaspăt tocat
1 conservă mică de sparanghel
fâşii de gogoşari muraţi sau de ardei gras roşu proaspăt
sare, piper

Gelatina se înmoaie cu 100 ml de supă şi se lasă cam 50 de minute, până absoarbe tot lichidul.
Între timp, se aranjează într-un castron mai mare sau în boluri ingredientele, având grijă să acopere pereţii vasului, pentru a fi cât mai atrăgător aspicul. Feliile de ou fiert, bucăţile de sparanghel, fâşiile de gogoşari şi pătrunjelul pot forma un mozaic superb.

Când totul e gata, se amestecă gelatina înmuiată cu restul de supă fierbinte, amestecând uşor, la foc mic, până când gelatina se topeşte complet, dar fără ca supa să dea în clocot. Se ia de pe foc, se lasă puţin la răcit şi, cât încă este în stare lichidă, se toarnă uşor în vasele pregătite dinainte.

După ce s-a închegat perfect, aspicul se răstoarnă pe un platou şi se decorează cu frunzuliţe de pătrunjel verde. Se serveşte rece.

Terină cu somon

1 kg file de somon
1 țelină mare
3 ouă
100 ml ulei de floarea-soarelui
2 linguri muștar cu hrean
1 cutie brânză mascarpone
sare de mare
piper alb măcinat
zeama de la 2 lămâi
2 legaturi mărar
2 pliculete gelatină
1 legatura frunze de țelină
5-6 roșii cherry

Mod de preparare

Se spală somonul în apă rece şi apoi se pune la fiert în apă cu sare aproximativ 40 de minute, la foc mediu. După ce a fiert, se scoate cu spumiera şi se lasă să se scurgă. Se desfac plicurile de gelatină şi se lasă să se înmoaie în apă călduţă. Se pune un litru de apă la fiert, se adaugă sare, piper şi ţelina verde tocată mărunt şi, după ce a dat în câteva clocote, se adaugă gelatina şi se lasă să se răcească la temperatura camerei.

Separat, se pun la fiert 2 ouă. Gălbenuşurile fierte se amestecă cu gălbenuşul crud, cu muştarul, sare şi piper şi se prepară maioneza cu ulei.

Se curăţă ţelina, se spală, se rade pe răzătoarea mică şi se amestecă cu brânza mascarpone, cu mărarul tocat mărunt şi cu 3-4 linguri de maioneză. Se condimentează cu sare şi piper şi cu zeama de lămâie. Maioneza se acoperă cu o folie de plastic şi se bagă la frigider.

După ce s-a răcit somonul, se desface în fâşii şi se amestecă cu restul de maioneză. Se condimentează cu sare şi piper, după gust, şi se acreşte cu zeama de lămâie. Se tapetează tava cu folie de aluminiu şi se toarnă primul strat de somon, următorul de ţelină cu maioneză şi tot aşa. Se acoperă cu un strat subţire de aspic, se înfăşoară în folie şi se bagă la rece. După 3-4 ore de aşteptare, se scoate şi se feliază. Se ornează cu frunzuliţe de mărar şi roşii cherry.