Ce este un fiord și cum se formează

Fiordul: definiție și etimologie

Termenul de fiord se referă la un braț de apă lung, îngust și adânc, înconjurat de versanți stâncoși abrupți, care a fost format prin inundarea unei văi glaciare în formă de litera U. Aceste văi sunt create de ghețarii care, în mișcarea lor, erodează roca de bază, iar ulterior, odată cu retragerea lor și cu creșterea nivelului mării, aceste văi sunt inundate, formând fiordurile.

În fața brațului de ghețar s-a depus o morenă (n.n. – depozit de materiale aluvionare precum pietriș, nisip, sfărâmături de stânci) care a format o barieră subacvatică. Aceasta este denumită adesea „prag de mare” și este locul în care fiordul nu este foarte adânc. De altfel, acest prag de mică adâncime din gura fiordului este motivul pentru care fiordurile sunt adesea mai liniștite decât o mare deschisă, fiind adesea porturi naturale.

Termenul „fiord” provine din cuvântul norvegian vechi „fjǫrðr”, care se traduce prin „golf” sau „cale navigabilă”, un termen care a fost preluat și în alte limbi, inclusiv în engleză, pentru a descrie peisajul specific glaciar. Acest cuvânt provine, la rândul său, din cel indo-european preistoric „prtús”, care este derivat din „por” sau „per”, care înseamnă „a merge”, „a trece” sau „a trece pe partea cealaltă”, potrivit FjordNorway.com.

Recomandări

România e printre „obiectivele” lui Vladimir Putin, după încheierea războiului din Ucraina, într-o analiză din presa franceză

Principalele caracteristici ale fiordurilor

Recent, oamenii de știință au descoperit recife de corali pe fundul multor fiorduri din Norvegia. Nu sunt siguri cum s-au format aceste recife de corali. Cu toate acestea, ei cred că viața marină care există acolo ar putea explica de ce coasta norvegiană este un loc atât de bun pentru pescuit. Unele caracteristici ale fiordurilor includ recife de corali și așa-numitele „skerry”.

Unele dintre cele mai mari recife de corali se găsesc pe fundul fiordurilor din Norvegia și adăpostesc mai multe specii de pești, plancton (n.n. – totalitatea organismelor acvatice de dimensiuni microscopice) și anemone de mare – o specie marină care rămâne veșnic tânără datorită neuronilor săi. Unele recife de corali se găsesc și în fiordurile din Noua Zeelandă, însă oamenii de știință dețin mult mai puține informații despre aceste recife de apă rece și adâncă decât despre recifele de corali tropicale.

Cu toate acestea, cercetătorii au aflat că viețuitoarele din recifele de apă rece preferă întunericul total, iar acestea s-au adaptat și la viața sub presiune ridicată. Pe fundul unui fiord de mare adâncime, presiunea apei poate fi de sute sau chiar de mii de kilograme pe metru pătrat și puține sunt organismele marine care pot supraviețui în acest habitat rece și întunecat.

Recomandări

Horațiu Potra și oamenii lui erau hotărâți să semene haos în București. Parchetul, despre scopul grupării: „Un atac care poate fi considerat de tip terorist”

Așa cum spuneam, în jurul fiordurilor se găsesc și „skerry”-uri. Este vorba despre mici insule stâncoase, create prin glaciațiune, care nu sunt de obicei locuibile. Spre exemplu, cea mai mare parte a coastei norvegiene este ruptă în mii de astfel de mici bucăți de pământ, relatează experții de la National Geographic. Skerry-uri se regăsesc și în statele americane Washington și Alaska. Chiar dacă aceste insulițe pot fi greu de ocolit cu o ambarcațiune, fiordurile sunt în general calme și protejate, ceea ce le transformă în mici porturi.

Cum s-au format fiordurile

Procesul de formare a fiordurilor este strâns legată de activitatea glaciară de-a lungul mai multor perioade glaciare. Când „acopereau” Pământul, ghețarii, prin mișcarea lor lentă, erodau văile în care se aflau, dându-le acestora acea formă specifică de litera U în anumite zone. Această eroziune avea loc prin procese de abraziune și de plucking, acolo unde ghețarul disloca și transporta fragmente de rocă.

Datorită acțiunii abrupte de tăiere a ghețarilor, majoritatea fiordurilor sunt mai adânci decât mările din apropiere, putând avea chiar și câteva mii de metri adâncime. După topirea ghețarilor și retragerea lor, văile astfel formate erau inundate de apele mării, ceea ce a dus la formarea căilor navigabile lungi și înguste pe care astăzi le numim fiorduri.

Recomandări

Crin Antonescu și-a depus candidatura la alegerile prezidențiale

Ghețarii joacă un rol esențial în modelarea fiordurilor. Prin forța lor de eroziune, aceștia adâncesc și lărgesc văile, creând versanți abrupți și funduri adânci. Materialul erodat este transportat și depus sub formă de morene, care pot forma acele praguri subacvatice la gura fiordurilor, iar acestea pot influența circulația apei și sedimentarea în interiorul fiordului, aflăm de pe site-ul Wonderopolis.org. 

Cel mai adânc și cel mai lung fiord

Deoarece au fost formate în urma acțiunii ghețarilor, fiordurile tind să fie situate în zone muntoase, în apropierea unor corpuri mari de apă. În pofida barierei subacvatice de mică adâncime, fiordurile pot atinge dimensiuni considerabile, unele dintre acestea fiind printre cele mai adânci formațiuni marine de pe glob.

Două dintre cele mai mari fiorduri din lume se află în regiunea polară. Astfel, Scoresby Sund din Groenlanda este cel mai lung fiord din lume, măsurând 350 de kilometri în lungime, în timp ce Skelton Inlet din Antarctica este cel mai adânc fiord din lume, având o adâncime de 1.933 metri.

De asemenea, Sognefjorden, care este unul dintre cele mai spectaculoase fiorduri din Norvegia, are o adâncime de 1.308 metri și o lungime de peste 160 de kilometri (205 kilometri, potrivit altor surse), se mai precizează pe National Geographic.

Cele mai spectaculoase fiorduri din lume

Fiordurile se găsesc în special în Norvegia, Chile, Noua Zeelandă, Canada, Groenlanda și statul american Alaska. Fiordurile norvegiene, în mod special, sunt renumite pentru frumusețea lor sălbatică și peisajele dramatice pe care le oferă iubitorilor de natură, ceea ce a făcut ca Norvegia să fie supranumită „Țara fiordurilor”. Iată care sunt cele mai spectaculoase fiorduri din lume în opinia specialiștilor de la Touropia:

Howe Sound (Canada)

Acesta este cel mai sudic fiord din America de Nord, fiind situat la câțiva kilometri nord-vest de orașul Vancouver. Înconjurat de munți impunători care se ridică direct din mare, Howe Sound este un loc ideal pentru navigație, pescuit, scufundări, camping și o serie de alte activități recreative. Fiordul încorporează numeroase insule, dintre care trei sunt mari și stâncoase.

Kenai (Alaska)

„Kenai Fjords” este un parc național de 2,63 kilometri pătrați situat pe peninsula Kenai, în regiunea central-sudică din Alaska. Peisajul uimitor al parcului include munți spectaculoși cu ghețari mari care „curg” între ei spre mare, precum și fiorduri adânci de până la 1,5 kilometri. Acestea oferă un habitat ideal pentru mii de păsări și mamifere marine.

Lysefjord (Norvegia)

Lysefjord este o atracție turistică populară situată în sud-vestul Norvegiei. Pe lângă peisajele extraordinare pe care le oferă, fiordul „găzduiește” două locuri spectaculoase. Stânca Pulpit (Preikestolen) este un platou situat deasupra unei pante verticale de 604 metri, care oferă vederi magnifice asupra fiordului și a peisajului montan din jur. La capătul acestuia se află muntele Kjerag, o destinație populară pentru amatorii de drumeții.

Aisén (Chile)

Peisajul regiunii Aisén din sudul statului Chile este dominat de mai multe glaciațiuni care au format o mulțime de lacuri, canale și fiorduri. Parcul Național „Laguna San Rafael”, la care se poate ajunge doar cu barca sau cu avionul, este una dintre cele mai populare destinații turistice din zonă și include unii dintre cei mai înalți munți din Patagonia.

Misty Fjords (Alaska)

Monumentul Național „Misty Fjords” este situat în extremitatea sudică a Alaska Panhandle (n.n. – Alaska sud-estică). Navele de croazieră mari nu pot naviga prin fiordurile înguste de aici, care sunt dominate de versanți abrupți, dar oferă în schimb oportunități excelente de caiac pe mare, deși mareele și furtunile frecvente pot face navigarea dificilă.

Ilulissat (Groenlanda)

Situat pe coasta de vest a Groenlandei, la 250 de kilometri nord de Cercul Arctic, fiordul de gheață Ilulissat se află aproape de orașul cu același nume. Fiordul se întinde pe o distanță de 40 de kilometri, de la calota glaciară a Groenlandei până la Golful Disko. Zona din jurul capului fiordului este un loc de-a dreptul uimitor, unde aisberg-urile provenite de la unul dintre ghețarii cu cea mai rapidă mișcare din lume (n.n. – deplasare de 19 metri pe zi) creează un peisaj unic.

Doubtful Sound (Noua Zeelandă)

Doubtful Sound este un fiord foarte mare, situat în partea de sud-vest a Insulei de Sud din Noua Zeelandă, și se întinde pe 40 de kilometri de la capul fiordului până la Marea Tasmaniei. Este al doilea ca mărime dintre cele 14 fiorduri aflate în Parcul Național Fiordland și este de trei ori mai lung și de zece ori mai adânc decât Milford Sound, care este mai faimos și mai accesibil.

Nærøyfjord (Norvegia)

Aflat în municipalitatea Aurland din comitatul Vestland, Nærøyfjord este considerat cel mai sălbatic și mai frumos braț al Sognefjord, cel mai mare fiord din Norvegia și al doilea ca mărime din lume, după Scoresby Sund din Groenlanda. Nærøyfjord are o lungime de 17 kilometri, iar cel mai îngust punct al său măsoară 250 de metri. Excursia cu barca prin Nærøyfjord este una dintre cele mai spectaculoase excursii prin fiordurile din Europa.

Milford Sound (Noua Zeelandă)

Milford Sound este una dintre cele mai faimoase atracții turistice naturale din Noua Zeelandă. Este situat în cel mai nordic și mai accesibil capăt al Parcului Național Fiordland și oferă unele dintre cele mai uimitoare peisaje de coastă din lume. Ploile torențiale frecvente din zonă sporesc această frumusețe a Insulei de Sud, alimentând numeroase cascade în josul stâncilor.

Geirangerfjord (Norvegia)

Fiordul Geiranger este bijuteria coroanei fiordurilor din Norvegia. Vârfurile muntoase de până la 2.000 de metri acoperite de zăpadă, cascadele spectaculoase, vegetația luxuriantă și apele de un albastru intens contribuie la experiența locului. Tocmai datorită peisajelor naturale superbe, Geiranger a fost inclus în patrimoniului UNESCO în 2005. Fiordul poate fi explorat fie prin rezervarea unui bilet pe una dintre cele 130 de nave de croazieră care navighează în zonă în fiecare an, fie luând feribotul pentru mașini între Hellesylt și Geiranger, un orășel aflat la capul fiordului.

Vezi şi care sunt cei mai perculoşi vulcani activi din lume!

Urmărește-ne pe Google News