Cuprins:
Ce sunt visele și care este rolul lor
Visul este acea activitate spontană a imaginației care se manifestă în timpul somnului, interval în care, la nivel mental, se împletesc conținuturi adânci ale inconștientului cu elemente provenite din experiențele stocate în subconștient. Scenariul oniric este descris ca o succesiune de imagini, sunete, trăiri și emoții ce apar în diferite faze ale somnului, cele mai vii și mai bine conturate având loc în etapa REM (Rapid Eye Movement – mișcări oculare rapide sub pleoapele închise). În această fază, activitatea creierului se intensifică semnificativ și contribuie la fixarea amintirilor, în timp ce gândirea rațională și memoria conștientă își diminuează rolul. Acest proces explică de ce visele sunt percepute ca fiind reale, chiar dacă nivelul de luciditate este redus, spun specialiștii de la Cleveland Clinic.
Psihologia contemporană tratează interpretarea viselor ca pe un domeniu distinct, în timp ce experții susțin că acestea nu sunt doar simple reacții ale creierului aflat în repaus, ci moduri prin care mintea exprimă anumite nevoi interioare, temeri, dorințe ori conflicte nerezolvate. Din punct de vedere neurologic, apariția viselor este legată de activarea spontană a anumitor zone cerebrale, mai ales a sistemului limbic, responsabil de procesarea emoțiilor. Există, însă, și zone ale creierului asociate cu raționamentul, care devin mai puțin active. În acest fel, visul poate fi interpretat atât ca un proces biologic, cât și ca o expresie psihologică a subconștientului.
Cum iau naștere visele
Pentru a putea explica originea și rolul viselor, cercetători din întreaga lume au formulat de-a lungul timpului numeroase teorii. Unele ipoteze spun că visarea este un efect secundar al activității cerebrale din timpul somnului, în timp ce alte teorii îi atribuie funcții psihologice esențiale. Există psihologi care consideră că, pe durata somnului, creierul procesează toate informațiile acumulate în cursul zilei sau care exprimă dorințe și conflicte ascunse. Totodată, visul poate funcționa ca un mecanism natural de auto-reglare, ajutând la reorganizarea emoțiilor și la reinterpretarea experiențelor din viața reală.
Studii de specialitate indică faptul că visarea îndeplinește mai multe roluri, precum consolidarea memoriei „offline”, pregătirea pentru situații periculoase prin simularea unor scenarii tensionate și stimularea cognitivă. Asta, deoarece, în timp ce visăm, sunt activate rețele neuronale similare celor utilizate în starea de veghe. Este important de menționat că visul generează și o formă particulară de conștiință, care combină trăiri din prezent, trecut și chiar proiecții ale viitorului, relatează Medical News Today. În plus, în perioadele de stres sau de anxietate, noi, oamenii, avem tendința să visăm mai des datorită faptului că somnul REM devine mai intens și mai frecvent.
Câte tipuri de vise există
Visele pot fi clasificate în mai multe categorii, în funcție de conținut și de nivelul de conștientizare al persoanei care le trăiește. Cele mai cunoscute vise sunt cele lucide, în care individul își dă seama că visează și, uneori, poate să influențeze cursul evenimentelor, ceea ce presupune un grad ridicat de control mental și de claritate.
Există și așa-numitele vise recurente, acele experiențe onirice care se repetă într-o anumită perioadă a vieții. Acestea indică, de obicei, temeri persistente, conflicte interioare sau situații nerezolvate. O categorie distinctă o reprezintă coșmarurile, acele visele dominate de frică, anxietate sau de stres emoțional. Acestea sunt declanșate, de obicei, de traume, probleme de sănătate, perioade solicitante sau chiar de anumite tratamente medicamentoase.
De asemenea, uneori avem vise de falsă trezire, în care avem impresia că ne-am trezit dar, de fapt, ne aflăm încă în vis, situație care poate genera o stare de confuzie. În anumite cazuri, aceste vise se pot suprapune cu episoadele de vis lucide. În ceea ce privește visele premonitorii sau visele precognitive, ele sunt percepute ca anticipări ale unor evenimente viitoare. Deși cercetarea lor este greu de realizat, iar concluziile sunt controversate, cele mai frecvente interpretări științifice ale viselor care se adeveresc sunt legate de probabilitate și de modul selectiv în care funcționează memoria. Totodată, sunt influențate de caracterul imprecis al amintirilor, precum și de estimările și anticipările realizate la nivel inconștient. Deși știința le consideră simple coincidențe, anumite culturi le atribuie valențe spirituale, conform Health Line.
Cât visăm într-o noapte. Dar, într-o viață?
Specialiștii spun că intervalul optim de somn este de șase până la opt ore. Cu toate acestea, doar o fracțiune din această durată este alocată procesului de visare. Potrivit Sleep Foundation, un om experimentează în mod obișnuit între patru și șase episoade de vis în timpul somnului de noapte, iar uneori putem avea chiar și șapte vise. Acestea pot avea caracteristici variate, fiind intense, emoționale, amuzante, confuze sau chiar inspiraționale. Se estimează că, în medie, visăm aproximativ două ore pe noapte, în mai multe episoade distribuite pe parcursul ciclurilor de somn.
După cum precizam anterior, faza REM, în care apar cele mai complexe și mai intense vise, începe cu intervale scurte, de zece minute. Acestea se prelungesc treptat, ajungând spre dimineață să aibă o durată de aproape o oră. Totuși, nu toate visele se produc exclusiv în etapa REM. Unele vise apar și în celelalte patru faze ale somnului, cele de tip non-REM sau NREM, când activitatea cerebrală este mai redusă. Din acest motiv, stabilirea duratei reale a viselor este dificilă. Chiar dacă multe dintre vise se estompează rapid după trezire, ele rămân o componentă constantă a somnului. Astfel, dacă ar fi să adunăm toate visele pe care le avem de-a lungul vieții, am ajunge la un total de aproape șase ani pe care îl petrecem în universul oniric.
Care este durata reală a unui vis
Somnul este structurat în cinci etape, care formează cicluri repetate pe parcursul nopții. Majoritatea viselor apar, așa cum spuneam, în faza REM, care revine la intervale de 90 până la 110 sau chiar 120 de minute. Prima secvență de somn REM se instalează la aproximativ o oră și jumătate după ce adormim și durează, de regulă, în jur de cinci minute.
Ulterior, durata acestei etape poate crește considerabil în a doua parte a nopții. Spre dimineață, un episod REM poate ajunge la 30 de minute, ceea ce înseamnă că, într-un somn de opt ore, între 20% și 25% din timp este dedicat acestei faze, menționează Thensf.org.
Cercetările arată că visele pot dura de la câteva secunde până la jumătate de oră, durata medie fiind de 5 până la 20 de minute. Pe măsură ce noaptea înaintează, visele devin mai lungi, mai elaborate și mai bogate în detalii. Visele din faza REM sunt mai intense din punct de vedere emoțional și au o structură narativă mai coerentă. În schimb, visele din stadiile NREM sunt mai scurte, fragmentate și lipsite de coerență.
De ce par visele mai lungi decât sunt în realitate
Există explicații științifice a faptului că percepem visele ca având o durată mai mare decât cea reală. Una dintre ipoteze sugerează că activitatea cerebrală este mai lentă în faza REM comparativ cu starea de veghe, deoarece temperatura creierului este mai scăzută. Astfel, succesiunea „scenelor” din vis pare mai lentă pentru persoana care visează. O altă teorie spune că, deși majoritatea mușchilor sunt paralizați în timpul somnului REM, creierul știe că anumite acțiuni implică un efort sporit. În lipsa unui feedback muscular real, acesta simulează efortul fizic și alocă mai mult timp acțiunilor percepute ca fiind solicitante. Un studiu recent a demonstrat că persoanele care visează lucid au avut nevoie de mai mult timp pentru a face genuflexiuni în vis decât pentru un simplu exercițiu de numărare. Cu toate acestea, concluziile nu sunt definitive, fiind necesare cercetări suplimentare pentru confirmarea lor.
Semnificația generală a viselor cu opiu
Opiul este o substanță extrasă din capsulele plantei de mac, cunoscută încă din Antichitate pentru proprietățile sale analgezice, sedative și halucinogene. De-a lungul istoriei, opiul a fost asociat atât cu medicina, cât și cu dependența și pierderea controlului. Această substanță are rolul de a detașa visătorul de lumea obișnuită a senzațiilor, ceea ce înseamnă că există o parte a sa care încearcă să ignore sau să uite complicațiile vieții lor, supunându-se influenței unei substanțe care alterează mintea.
În plan simbolic, opiul simbolizează evadarea din realitate, amorțirea emoțională, dorința de uitare sau alinarea suferinței, tentația plăcerii periculoase și iluzia fericirii artificiale. Atunci când visezi opiu, acesta nu trebuie interpretat în mod literal, ci ca un simbol puternic al stării interioare. Dacă ai un astfel de vis este posibil să traversezi o perioadă de iluzie și indulgență, ceea ce te va împiedica să vezi sau să înțelegi cu adevărat atunci când cineva are anumite intenții împotriva ta. În cazul în care visezi că ești sub influența opiului te simți blocat și singur chiar și într-un grup de oameni.
Ce înseamnă când visezi opiu
Interpretarea unui vis în care îți apare opiu variază în funcție de contextul oniric, de detaliile specifice ale visului și de emoțiile asociate acestui vis. Iată câteva scenarii și interpretări posibile:
Visezi că ești sub efectul opiului
Acest vis semnifică faptul că ignori problemele și te prefaci că totul este în regulă în viața ta, deși nu este deloc așa. Dacă visul este însoțit de o stare de relaxare sau de euforie, acesta poate semnala o dorință puternică de liniște, sau de pauză și de detașare de realitate. Subconștientul sugerează nevoia de odihnă sau de schimbare. Dacă visezi că ai fumat atât de mult încât te-ai rănit, arată că treci printr-un ciclu autodistructiv, conform Auntyflo.com. Dacă fumezi opiu cu teamă și cu un sentiment de vinovăție înseamnă conflicte, frici legate de dependență sau conștientizarea faptului că anumite alegeri din viața reală sunt greșite ori riscante.
Visezi consumând opiu în grup
Dacă ai un astfel de vis, în care fumezi opiu alături de alții și vă simțiți cu toții fericiți și mulțumiți să fiți sub influența acestei substanțe, înseamnă că ai o mare dorință de a petrece momente plăcute alături de prietenii tăi într-un cadru social.
Visezi că ești dependent de opiu
Visul în care devii dependent de opiu poate fi un semnal de alarmă. Nu este neapărat legat de substanța în sine, ci de dependențe emoționale, relații toxice sau obiceiuri nocive.
Visezi că vezi opiu, dar nu îl consumi
Atunci când opiul apare în vis ca obiect, dar nu este folosit, interpretarea este diferită. Acest scenariu sugerează prezența unei tentații sau a unei soluții facile, dar periculoase, pe care visătorul o conștientizează, dar nu o acceptă. Poate fi vorba despre o ofertă riscantă, o relație iluzorie sau despre o decizie care promite beneficii rapide, dar care ascunde consecințe negative. Subconștientul avertizează asupra necesității prudenței.
Visezi opiu sub formă de medicament
Dacă opiul apare ca tratament medical, visul poate avea o conotație pozitivă, sugerând vindecare, alinare sau nevoie de sprijin. Totuși, poate indica și dependența de ajutor extern.
Visezi planta de mac
Macul, sursa opiului, simbolizează somnul, uitarea și fragilitatea. Un astfel de vis sugerează nevoia de repaus, dar și riscul de a ignora problemele reale.
Visezi trafic sau comerț cu opiu
Acest vis este adesea legat de compromisuri morale, câștiguri obținute prin mijloace discutabile sau relații bazate pe interese ascunse.
Foto: Shutterstock.com
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/280_50a515b2bedf396a244614b8c2d1a7a9.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/280_6c8a5c7c9578720770f083f2fcc4e7b4.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/280_1882381b3323c81fa250d9bbe6416b67.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/280_92407f902b73eaed56624775d54b118c.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/280_8aed71bd68ce073a44bed7c475dcda73.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/280_9a7a2476c7851f2f690880edb7dc3dad.jpg)
:quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/276_1eeae038a428fabb741586d401f4cac8.png)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/206_0a5fbc45ad30be40233dce82545ea3ea.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/278_9f41864302e0604f12574212130174aa.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/43_8292b609c07549eaadf634441116768c.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/281_4580a5b82cc608ec1a9cb930affaaeec.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/153_1589f228bac77f864caf1e1fc399ab6e.jpg)
Monden
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/233_6871a239c3b079c64332e19b42da38cb.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/253_decf44314f0cb207524fdf771a6229ec.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/197_f6a5abacc68c03f422ff0c4e6d6f43e5.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/284_9bdf9377d8d62b952dae41f7b9c85c04.webp)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/275_e86863f912eccc3e5c3eb92af3ac6eed.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/274_9b703e2920eda941e5c97968a6ca2997.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/274_38e18a425ea23c991dc5c8a0ca84a230.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/288_170ed9adcfb1e9e739e2e9a505480487.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/16_28faa5186142bbb957115cfd78ebae51.jpg)
Politic
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/289_142b5674f5aa788637e2e02499bbe05a.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/206_a06aeb11e3dc81577532e7683cdf92f4.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/255_4d38a9c61d086ec417dc7ab86aaac608.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2025/12/ce-inseamna-cand-visezi-opiu.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/204_e3e78620a79dd41fa93644d7f3455d66.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/204_6d7b8ca5bd314849c56519d39cda33b2.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/01/avocata-adriana-georgescu.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/01/62325007113204887867717186542367547072267318n.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/287_9514251ee3499f1c3fba63d18549c237.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/287_1e1f0d0d48b8539f545c9bfe02d73627.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/01/mihai-bendeac-film.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2024/12/ada-gales-e1734474810382.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/172_0af8961138898b78a9cee1837f6c5daf.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/172_7d7b5a2a4eec06e0dc8e03c40ba830df.webp)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/179_8cf0f6cfc7207baf86c5d8d57d3f46d4.jpg)
:quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/179_16ca29bc7afe0d86f0b04b6cfab4168d.png)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2025/05/crina-antonesc-discurs.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2025/05/crin-antonescu-replica-dura-pentru-cristian-tudor-popescu-nu-mi-e-frica-de-intoleranta-tampa-mi-e-sila-e1747059402564.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/01/metode-de-slabit.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/01/la-ce-temperatura-se-spala-blugii.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/01/kpop-demon-hunters.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/01/land-of-legends-mythical-journey-antalya-turcia.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/01/expresia-lampa-lui-aladin-rotated.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/01/concertul-viena-anul-nou-2027-.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/01/cand-nu-se-fac-nunti-in-2026.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/01/cat-detergent-se-puna-la-masina-de-spalat.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/01/fata-bula-limba-romana.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2025/12/politia-romana-accident.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/01/cersetoare-romania.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/01/masina-pe-contrasens.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/01/doctor-cristian-andrei-catuse-politie-e1769624819303.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/01/crima-cenei-id331621inquamphotosvirgilsimonescu-scaled.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/01/crima-comuna-sanmihaiu-roman-foto-inquam-photos.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/01/jumatate-teza-doctorat-ministru-justitie-radu-marinescu-plagiata-e1768201504513.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2025/11/avioane-israeliene-lovit-localitati-sid-liban-crestere-tensiuni-regiune-e1762496683847.jpg)
Loghează-te în contul tău pentru a adăuga comentarii și a te alătura dialogului.