Cuprins:
Cine a fondat orașul Balcic și când
Balcic are o istorie milenară, fiind fondat de traci în secolul al V-lea î.Hr. Ulterior, a fost colonizat de coloniștii greci Krunes, care erau denumiți astfel după izvoarele din apropiere. În secolul al VI-lea î.Hr. a fost denumit Dionisipolis, după numele zeului grec al vinului și al bucuriei Dionysos, după ce o statuie care îl înfățișa pe acesta a fost adusă la țărm de valurile mării. Dionisiopolis era pe atunci un centru economic important, statut evidențiat de monedele care fuseseră bătute în oraș și pe care era gravat numele lui Dionysos.
Mai târziu, în secolul I d.Hr., orașul a devenit parte a Imperiului Roman și a atins cea mai prosperă perioadă din istorie, în secolele II-III, potrivit site-ului Tourismontheedge.com. După prăbușirea imperiului, în anul 395, apropierea de Constantinopol, capitala de atunci a Imperiului Roman de Răsărit, a avut o influență semnificativă asupra dezvoltării orașului, care avea să devină un important centru administrativ și portuar.
Pe la jumătatea secoului al V-lea, un mare cutremur a provocat valuri uriașe, iar Marea Neagră a înghițit cea mai mare parte din Dionysopolisul antic, iar supraviețuitorii s-au mutat și au construit pe un teren mai înalt o nouă cetate, care urma să păzească drumul dintre Delta Dunării și Constantinopol. Rămășițele fortului bizantin pot fi zărite astăzi în cartierul rezidențial „Horizont” din Balcic.
A fost parte a Regatului României
Mai târziu, în secolul al VII-lea d.Hr., a devenit un important bastion bulgar sub numele de Karvuna, care avea menirea de a proteja capitalele medievale ale țării slave împotriva invadatorilor dinspre mare. La sfârșitul secolului al XIV-lea, Karvuna a fost cucerită de otomani și a rămas sub ocupație turcească până în 1878, iar la finalul veacului al XVI-lea orașul era deja numit Balcic.
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2025/04/shutterstock477777403.jpg)
În 1913, orașul a devenit parte a Regatului României, frumusețea, pacea și misterul său sălbatic furând pentru totdeauna inima Reginei Maria Alexandra Victoria de Edinburgh (1875-1938), care și-a construit aici o reședință de vară, Palatul Balcic de astăzi. Atât de mult a iubit Balcicul încât a cerut prin testament ca inima să-i fie adusă aici după moartea ei. În 1940, când orașul a fost înapoiat Bulgariei, împreună cu Cadrilaterul (Dobrogea de Sud, format de cetăţile Rusciuc, Şumla, Varna şi Silistra), prin termenii Tratatului de la Craiova, inima Reginei Maria a fost adusă înapoi în România. Astăzi, aceasta se află chiar în încăperea în care regina și-a dat ultima suflare, Camera de Aur a Castelului Pelişor din Sinaia.
Ce trebuie să știi despre Balcic
Balcic (n.n. – în bulgară Балчик; în turcă Balçık) este un oraș-stațiune situat în regiunea Dobrici din nord-estul Bulgariei, la o altitudine de 199 de metri deasupra nivelului mării. Este poziționat pe coasta de nord a Mării Negre, într-un golf aflat la o distanță de 53 km sud de Vama Veche, 42 km nord de Varna și 12 km nord de Albena. Se întinde de-a lungul teraselor deluroase stâncoase din calcar alb care coboară de pe platoul Dobrogei către mare, fiind adesea supranumit „Orașul Alb”, notează enciclopedia virtuală Wikipedia.
Cu o populație de aproximativ 13.800 de locuitori, orășelul bulgar este renumit pentru peisajele sale deosebite și pentru atmosfera liniștită și relaxantă. În pofida faptului că este un oraș de dimensiuni mici, Balcic este un port important la Marea Neagră, care are multe de oferit, fiind favorizat de poziția adăpostită față de vânturile de nord și est. Se poate accesa de pe drumul nr. 9 (drumul international E87). Există autobuze de transport public care circulă de mai multe ori pe zi între Varna și Balcic, iar durata călătoriei este de aproximativ 50 de minute.
Ce poți vizita la Balcic
Castelul Reginei Maria. Acesta este cel mai cunoscut obiectiv turistic din Balcic și unul dintre cele mai renumite de pe litoralul bulgăresc. A fost construit în anii 1920, când Balcic aparținea Regatului României, din ordinul Regelui Ferdinand. Lucrările au fost finalizate în anul 1926. Pentru că se afla chiar pe faleză, la 17 metri deasupra nivelului mării, palatul a devenit reședința de vară preferată a reginei, relatează Exciting Bulgaria. Complexul mai cuprinde vile rezidențiale, o cramă, un minaret, o capelă creștină și alte clădiri, unele oferind locuri de cazare. În prezent, palatul servește drept muzeu cu expoziții despre viața reginei.
Grădina Botanică. Întinsă pe o suprafață de 65.000 m2 Grădina Botanică a fost creată ca parte integrantă a complexului Castelului Reginei Maria. Fiecare dintre cele șase terase până la Marea Neagră are o simbolistică aparte, fiind dedicată câte unuia dintre copiii reginei. Aici există peste 3.000 de specii de plante exotice originare din insulele mediteraneene, coastele Oceanului Pacific și Mării Negre, din Asia de Sud și America. Unul dintre principalele puncte de atracție ale grădinii este colecția de peste 250 de specii de cactuși, a doua cea mai mare din Europa. Tot aici vei mai descoperi o moară de apă din lemn, o cascadă, alei umbroase și tuneluri, iar dacă urci în partea superioară te vei putea bucura de o panoramă superbă asupra litoralului. Există două intrări în grădina botanică: cea principală este dinspre centrul orașului, iar cea de-a doua dinspre faleză, potrivit Trvbox.com.
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2025/04/shutterstock2182411825.jpg)
Faleza din Balcic
Dacă ajungi în Balcic, nu trebuie să ratezi plimbările pe faleză, unde te vei bucura de briza mării. Aici vei găsi multe restaurante, cafenele și gelato așezate pe aleea pietonală chiar la malul mării. De asemenea, aici se pot închiria biciclete, dar, totodată, te poți relaxa citind o carte de la biblioteca gratuită în aer liber. În plus, există numeroase magazine de unde poți cumpăra accesorii, suveniruri, haine și multe altele.
Plajele de lângă Balcic. În jurul Balcicului sunt câteva plaje sălbatice încântătoare. Plaja din jurul lacului Durankulak este considerată cea mai sălbatică, fiind despărțită de Marea Neagră prin dune de nisip înguste. Este nevoie de aproximativ o oră pentru a ajunge aici, ultimii 5 km fiind parcurși pe drumuri de pământ. Puțin mai aproape de Balcic este plaja Krapets, unde turiștii se bucură nu doar de soare, ci pot practica sporturi nautice și mânca preparate delicioase. Lângă plajă există un camping împădurit, perfect pentru cei care doresc să rămână mai aproape de natură. O altă plajă liniștită este Dobrudzha, situată lângă Șabla. Deși locul este cunoscut pentru nămolul curativ din lacul din apropiere, puțini turiști aleg să vină aici, se mai precizează pe site-ul Tourismontheedge.com.
Templul zeiței Cybele. Descoperit în 2007, acest templu elenistic este dedicat zeiței-mamă Cybele și datează din secolul III î.Hr., fiind unul dintre cel mai bine conservate sanctuare antice din Europa. Cybele era considerată „Marea Mamă a Zeilor”, zeița peșterilor și a Pământului și protectoare a vegetației. Cu o suprafață de 93,5 m2, templul adăpostește o comoară epigrafică deosebită, formată din 27 de inscripții bine conservate și câteva fragmente mai mici, toate în limba greacă, cu o singură excepție. Artefactele descoperite pot fi admirate la Muzeul de Istorie din Balcic.
Muzeul de Istorie
Deschis în anul 1937, Muzeul de Istorie este unul dintre cele mai vechi din Bulgaria și se află într-o clădire care pe vremuri a fost casa unui medic austriac. Aici există peste 20.000 de exponate, inclusiv artefacte arheologice, fotografii și obiecte care prezintă istoria acestui oraș începând cu secolul al VI-lea î.Hr și până în 1940.
Balcic Tuzla
La aproximativ 5 km est de Balcic există stațiunea Balcic Tuzla, cunoscută pentru cele două lacuri sărate din zonă, a căror salinitate este între 28 și 160 ‰. Lacurile au fost formate de blocuri uriașe, care s-au desprins din platoul Dobrudzha, în urma unor alunecări de teren, blocând zona de la mare. De asemenea, în timp, pe fundul acestor lacuri s-a acumulat o cantitate mare de nămol. Proprietățile curative ale nămolului din Tuzla Balcic au fost cunoscute și utilizate încă din secolul al XVIII-lea. În fiecare an, stratul de nămol crește cu 5-6 mm, formând aproximativ 200 de tone de nămol nou anual. Acesta este puternic mineralizat (peste 35 g/kg) și are un conținut mare de cloruri, sulfați și magneziu în formă solubilă. Din 1955, în zonă există un spital specializat în tratamentul bolilor sistemului musculo-scheletic, sistemului nervos periferic și central, bolilor de piele și bolilor metabolice, care are la bază nămolul din cele două lacuri.
Cum se poate ajunge la Balcic
Ca să ajungi din România la Balcic ai mai multe opțiuni, în funcție de orașul de unde pornești și de mijlocul de transport preferat. Iată cele mai comune rute:
1. Cu mașina personală
Din București (4-5 ore, cca. 300 km). Ieși din București spre Giurgiu (DN5), treci podul peste Dunăre la Ruse. De aici continui pe E70 spre Varna, apoi pe E87 spre Balcic. Alternativ, poți merge pe ruta București-Constanța-Vama Veche-Durankulak-Kavarna-Balcic, care este mai scurtă, dar drumurile sunt mai înguste.
Din Constanța (2 ore, cca. 110 km). Treci granița pe la Vama Veche (Durankulak), urmezi E87 spre sud, treci prin Kavarna și ajungi direct în Balcic.
2. Cu autocarul/microbuzul
Din Constanța sau Mangalia. Există curse sezoniere directe către Balcic, mai ales vara. De asemenea, există firme de transport și agenții de turism care organizează excursii de o zi.
3. Cu avionul (plus transfer)
Zbori din București, Cluj, Timișoara, etc. până la Varna, care este cel mai apropiat aeroport de Balcic. De aici poți lua un taxi, transfer privat sau un autobuz.
Vezi şi reguli de bună purtare în Bulgaria ca turist!
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/280_12b5218ac5fe58368c4ee82d2ae41da6.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/280_f60e23c5c88e89eec89c4235e6f0c291.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/280_def53d6b93e339aaa215b16a9bccb621.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/280_7c407a59822c1a85e9cefadd454f8500.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/280_f123ff0b3e6e9fa134344f2facff75c1.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/280_bcac34d5c4739deefe08945566a79139.jpg)
:quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/276_aac1e1da0ef314365821f8440404efcb.png)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/206_a9254dbf0f2c845763d4663a0b1f7e0d.jpeg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/278_4d6835ea95c163693f1c4d29f0f2fe6d.webp)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/50_040b645029d4b08961b33bc0307bc997.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/281_470dcc65778cc5b50b804af164a65502.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/153_d907f9232c014b7c23fefd5fe2d44f7c.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/233_58ef3bf9a644a46cb395c45ab83c1c3e.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/253_8eefd8a6c19a03c7f53458201fea4ead.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/197_4d8ed27ab810754cac742413182e308c.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/284_2af6aed466af5f0891ebc3d160269896.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/275_cdc405878774fb05c48bf5542371db33.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/274_b3389d9d2cf2b469e6ab46aff3ef60c3.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/274_5dacf3edf24b1d45ec6ef615b0e55810.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/284_a332533f2cc77f567c7fbf454ae3bbf7.jpeg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/16_7f0eabcb78392c5f745a0dbf7c0a001f.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/289_47ec807809b5395ddab1c5af42f61fe4.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/206_9d97eec5e06c0b5f812f29b1d74afa2d.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/255_c9646ad6c2d5657ee18465e364b372ab.webp)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2025/04/balcic.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/204_59ef1d81e01efdeb9f27dec26912e095.jpg)
:quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/204_993e915f975d822ea95296d231b1d48b.png)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/05/camion-germania.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/05/cancer-la-san.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/05/mihai-albu-si-elena.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/01/andreea-ibacka-si-cabral-ibacka-2.jpg)
:quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/172_3a1a20f44ba8e8103bb43ba4df0cdc56.png)
:quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/172_dc94c9bfc034e06195bbd6e822f7adf7.png)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/179_e4919706ecd771b5d1767e84e9c68c5e.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/179_b16d8f56b7dd8450b9c3c37d03345cb9.webp)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/05/nicusor-dan-inaintea-consultarilor-nu-fac-experimente--scenariul-cu-premierul-tehnocrat-are-sanse--ce-spune-despre-varianta-bolojan-e1778587484550.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/05/nicusor-dan-premier-ilie-bolojan.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/05/ce-inseamna-cand-visezi-lanturi.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/04/bilete-ieftine-lufthansa.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/05/apa-in-care-fierbi-pastele.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/05/pacienti-hantavirus-mv-hondius-ajuns-tenerife-10-mai-2026.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/04/turisti-aeroport-vacante-oameni.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/05/de-ce-tacamurile-de-inox-prind-puncte-de-rugina-in-masina-de-spalat-vase.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/05/burete-de-vase.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/05/tillandsia-planta.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/05/ce-inseamna-cand-visezi-zid.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2025/01/kelemen-hunor-1.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/05/statiunea-albena-litoral-bulgaria-e1778587435675.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/05/dezbatereeuronews005inquamphotosmalinanorocea-copy-1.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/05/magistrala-metrou-m6-001-e1778586304916.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/04/cluj-romania-scaled-e1776156452203.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/04/nicusor-dan-dinal-trump-board-of-peace-sua--foto-facebook-1.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/05/consiliul-concurentei-banner-cladire.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/05/motiune-de-cenzura-guvernul-bolojan-5-mai-2026-6.jpg)
Loghează-te în contul tău pentru a adăuga comentarii și a te alătura dialogului.