Ce sunt pesticidele şi ce trebuie să ştim despre ele
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Pesticidele reprezintă, poate, una dintre cele mai controversate subiecte din agricultura modernă. Pe de-o parte, ele dețin un rol esențial în protejarea culturilor și în menținerea producțiilor agricole la un nivel cât mai ridicat, iar pe de altă parte, utilizarea lor provoacă îngrijorare în ceea ce privește sănătatea umană, siguranța alimentelor și impactul pe care îl pot avea pe termen lung asupra mediului înconjurător.
Cuprins:
Ce sunt pesticidele
Conform Agenției pentru Protecția Mediului (EPA), organismul guvernamental care reglementează pesticidele în SUA, acestea sunt orice substanțe chimice sau amestec de substanțe concepute să prevină, să controleze, să distrugă sau să elimine organismele considerate dăunătoare agriculturii, sănătății umane ori bunurilor materiale, cum ar fi insecte, buruieni sau agenți patogeni. Deși adesea este greșit înțeles ca referindu-se doar la insecticide, termenul de „pesticid” se aplică și erbicidelor, fungicidelor și diverselor alte substanțe utilizate pentru controlul dăunătorilor. Pesticidele includ, de asemenea, regulatori de plante, defolianți și desicanți. Ele nu rămân doar acolo unde sunt aplicate, ci pot ajunge în sol, apă și chiar în aer, influențând întregi ecosisteme, relatează Beyond Pesticides.
Câte feluri de pesticide există
În funcție de scopul lor, pesticidele pot fi astfel împărțite în trei mari categorii: produse împotriva insectelor dăunătoare, bolilor fungice și buruienilor. Conform celor mai recente statistici, 64% din cantitatea totală de pesticide utilizată este destinată combaterii buruienilor, 20% pentru combaterea bolilor fungice, iar 2% este utilizată pentru gestionarea insectelor. Iată decâte feluri sunt pesticidele:
- Insecticide – împotriva insectelor și altor dăunători similari care distrug culturile.
- Erbicide – împotriva buruienilor sau altor plante nedorite.
- Rodenticide – pentru controlul șoarecilor, șobolanilor și altor rozătoare.
- Fungicide – pentru prevenirea și tratarea mucegaiului, igrasiei și altor ciuperci, inclusiv cele comestibile, dacă sunt invazive.
- Bactericide – pentru eliminarea bacteriilor patogene.
- Algicide – împotriva algelor, sunt folosite în piscine și în alte spații de stocare a apei.
- Repelente pentru insecte – împotriva țânțarilor, căpușelor și altor insecte.
- Moluscicide – împotriva melcilor și limacșilor, potrivit UCSF.
Unde sunt folosite pesticidele și de ce
Toți fermierii folosesc pesticide, inclusiv cei care practică agricultura ecologică. Indiferent dacă provin din surse sintetice sau naturale, pesticidele sunt folosite pentru protecția culturilor, diferența fiind aceea că fermierii ecologici pot utiliza doar pesticide din surse naturale. Dar, atât pesticidele sintetice, cât și cele naturale, au diferite niveluri de toxicitate.
Principalul motiv pentru care pesticidele sunt folosite pe scară largă în agricultură îl reprezintă creșterea randamentului și asigurarea unor culturi sănătoase. Altfel spus, ele îi ajută pe fermieri să obțină mai multă recoltă pe suprafețe mai mici, protejând culturile de dăunători, boli și buruieni, și crescând productivitatea pe hectar. Pesticidele sunt aplicate atât în exterior (pe peluze, în grădini, etc.), cât și în interiorul clădirilor (locuințe, săli de clasă).
Nivelurile de pesticide din interior pot fi mai mari decât cele din exterior, deoarece acestea se depun în covoare, pe suprafețe și în praf, rămânând active săptămâni, luni sau chiar ani. Fără aceste substanțe chimice, recoltele ar putea fi compromise în proporții semnificative din cauza atacurilor insectelor, bolilor sau al concurenței plantelor nedorite.
În plus, pesticidele contribuie la reducerea pierderilor post-recoltare și la menținerea calității produselor pe durata transportului și depozităriiÎn ultimii ani, tot mai multe cercetări au scos la iveală efectele secundare ale folosirii intensive a pesticidelor, determinând guverne, organizații internaționale și fermieri să caute soluții alternative mai sigure, informează Nibio.no. Industria pesticidelor este una extrem de profitabilă, iar presiunile economice și cererea mare de alimente fac ca renunțarea completă la aceste substanțe să fie, cel puțin pentru moment, o provocare dificilă.
Beneficiile pesticidelor
Culturile agricole trebuie să lupte cu peste 30.000 de specii de buruieni, mai bine de 3.000 de specii de viermi și aproximativ 10.000 de specii de insecte fitofage. Aceste amenințări nu dispar după ce culturile sunt recoltate, iar insectele, mucegaiul și rozătoarele pot provoca daune și după depozitarea culturilor, însă pesticidele le poate prelungi durata de viață și pot preveni pierderile după recoltare.
În prezent, circa 925 de milioane de oameni din întreaga lume, adică unul din șapte, suferă de foamete. Pentru a reduce acest fenomen, este necesar să creștem productivitatea agricolă, iar pesticidele contribuie la asta, așa cum am precizat anterior. Aceste substanțe le permit fermierilor să producă alimente sigure, de calitate, la prețuri accesibile și îi ajută să asigure pe tot parcursul anului o abundență de produse nutritive, care sunt esențiale pentru sănătatea umană, prin reducerea riscurilor de boli ca malaria sau febra dengue, după cum informează Pesticidesfacts.org.
Fructele și legumele, surse de nutrienți esențiali, sunt mai abundente și mai accesibile, iar cerealele, laptele și proteinele, care sunt vitale pentru dezvoltarea copiilor, sunt mai disponibile datorită reducerii costurilor de producție a alimentelor și a hranei pentru animale. De asemenea, cantitatea și calitatea recoltelor depind de protecția acestora. Un studiu realizat în SUA arată că, fără fungicide, majoritatea producțiilor de fructe și legume ar scădea cu 50-90%. Mai mult, pesticidele reduc riscul de expunere la alimente contaminate cu microorganisme periculoase și toxine naturale, prevenind îmbolnăvirile cauzate de alimente. Cu toate acestea, beneficiile trebuie analizate în paralel cu efectele adverse, deoarece, în multe cazuri, avantajele imediate pot ascunde probleme serioase pe termen lung.
Pesticidele au triplat culturile agricole după 1960
Nu poate fi negat faptul că pesticidele au jucat un rol major în revoluția agricolă din secolul XX. Utilizarea lor a permis creșterea producției de cereale, fructe și legume, asigurând hrana pentru o populație globală aflată în continuă creștere. Mai exact, prin folosirea acestor substanțe, producția principalelor culturi agricole s-a triplat după anul 1960. Numai producția de orez, care este alimentul de bază pentru aproape jumătate din populația planetei, a crescut de mai bine de două ori și jumătate în ultimii șaizeci de ani, în timp ce cantitatea de grâu a crescut cu aproape 160%.
Fără utilizarea pesticidelor, mai mult de jumătate dintre culturile globale ar fi pierdute din cauza dăunătorilor și bolilor. De altfel, între 26% și 40% din producția agricolă potențială la nivel mondial se pierde anual din cauza buruienilor, dăunătorilor și bolilor, iar fără protecția culturilor, aceste pierderi s-ar putea dubla cu ușurință.
Riscurile pentru sănătatea umană
Expunerea la pesticide poate avea efecte nocive asupra sănătății oamenilor, fie că vorbim despre fermieri și muncitori agricoli, fie că vorbim despre despre consumatori. Substanțele chimice din pesticidele sintetice pot pătrunde în organism direct sau indirect. Pesticidele pot pătrunde în alimentație direct, prin plantele cultivate (legume, cereale, fructe, plante textile, flori etc.), care sunt consumate sau folosite la fabricarea îmbrăcămintei, iar indirect, prin sol sau prin furajele oferite animalelor, care furnizează laptele, ouăle și carnea comercializate.
Totodată, în anumite cazuri, pesticidele pot contamina sursele de apă, ceea ce duce la răspândirea lor în solul terenurilor agricole, în hrana animalelor și, implicit, în consumul uman. De asemenea, pesticidele ajung în organism și prin piele sau prin inhalare, iar consecințele depind de tipul de pesticid, cantitatea absorbită și de durata expunerii.
Pesticidele pot provoca efecte adverse asupra sănătății pe termen scurt, denumite efecte acute (iritații ale ochilor, erupții cutanate, orbire, greață, amețeli, diaree, etc.), precum și efecte cronice, care pot apărea la luni sau chiar la ani distanță după expunere (cancer, malformații congenitale, imunotoxicitate, toxicitate neurologică și de dezvoltare sau perturbarea sistemului endocrin). În cazuri grave, intoxicații severe ce pot duce la spitalizare sau chiar deces. Organizația Mondială a Sănătății (OMS) avertizează că, la nivel global, milioane de persoane sunt expuse anual la pesticide, iar mii dintre ele suferă efecte grave din cauza intoxicațiilor.
Efecte acute asupra sănătății
Efectele acute (imediate) ale expunerii la pesticide includ iritarea nasului, gâtului și pielii, provocând senzații de arsură, usturime și mâncărime, precum și erupții cutanate și vezicule. Greața, amețelile și diareea sunt de asemenea frecvente. Persoanele cu astm pot avea reacții foarte severe la unele pesticide, în special la piretrine/piretroizi, organofosfați și carbamați. În multe cazuri, simptomele intoxicației cu pesticide seamănă cu cele ale unei răceli sau a unei gripe. Deoarece bolile legate de pesticide pot semăna sau pot fi chiar identice cu alte afecțiuni, intoxicațiile sunt adesea diagnosticate greșit. Simptomele imediate pot fi suficient de ușoare încât persoana afectată să nu solicite asistență medicală, însă este important să soliciți imediat ajutor de specialitate dacă bănuiești că ai fost intoxicat cu pesticide.
Efecte cronice asupra sănătății
Efectele cronice (pe termen lung) includ cancer și alte tumori, leziuni la nivelul creierului și sistemului nervos, malformații congenitale, infertilitate, probleme la sistemul reproducător, precum și afectarea ficatului, rinichilor, plămânilor și altor organe. Efectele cronice pot să nu apară decât după săptămâni, luni sau chiar ani de la expunere, ceea ce face dificilă asocierea lor cu pesticidele, relatează Pesticideform.org. De asemenea, aceste substanțe chimice au fost implicate în studii asupra oamenilor care leagă expunerea de leucemie, limfom și cancere ale creierului, sânilor, prostatei, testiculelor și ovarelor. Afectarea sistemului reproducător pe fondul expunerii la pesticide poate duce la nașteri premature, avorturi spontane, sterilitate și infertilitate.
Cine sunt cei mai vulnerabili la expunerea la pesticide
Unele persoane sunt mai vulnerabile decât altele în fața efectelor pesticidelor. Copiii sunt cei mai vulnerabili la expunerea la pesticide deoarece organele, sistemul nervos și sistemul imunitar sunt încă în dezvoltare. De exemplu, sugarii și copiii mici sunt mai sensibili la efectele toxice ale pesticidelor decât adulții, în timp ce lucrătorii agricoli și aplicatorii de pesticide sunt mai expuși din cauza contactului direct și prelungit cu aceste substanțe. De asemenea, cei mici au o capacitate redusă de a detoxifia și de a elimina pesticidele.
Expunerea în perioadele critice de dezvoltare poate cauza daune permanente. Dincolo de acest aspect, comportamentul și fiziologia copiilor îi fac mai susceptibili la o expunere mai mare comparativ cu adulții. Majoritatea expunerii la pesticide se face prin piele, iar copiii au o suprafață a pielii mai mare proporțional cu dimensiunea corpului decât adulții.
În același timp, copiii respiră mai mult aer pe kilogram de greutate corporală, inhalând astfel pesticide din aer într-un ritm mai rapid. În plus, ei consumă proporțional mai multă mâncare și apă, precum și reziduuri de pesticide. Comportamentul lor, care implică contactul frecvent cu podelele, iarba și locurile de joacă, crește și mai mult expunerea la pesticide.
Impactul pesticidelor asupra mediului
Unul dintre cele mai îngrijorătoare aspecte legate de pesticide este persistența lor în mediu. Substanțele aplicate pe câmp nu rămân doar pe plante, ci ajung în sol, în ape subterane, râuri și chiar în aer, provocând o serie de efecte negative asupra mediului, și anume:
- Poluarea solului. Pesticidele pot afecta microorganismele benefice, reducând fertilitatea naturală a solului.
- Contaminarea apei. Prin scurgeri și infiltrare, pesticidele ajung în sursele de apă potabilă.
- Afectarea biodiversității. Insectele polenizatoare, precum albinele, sunt grav afectate, ceea ce pune în pericol ecosistemele agricole.
- Bioacumularea. Anumite substanțe se acumulează în organismele vii și urcă în lanțul trofic, afectând prădătorii de vârf și, implicit, oamenii.
Un exemplu de notorietate îl reprezintă insecticidul DDT, care este interzis în multe țări după ce s-a descoperit că persistă în mediu și afectează grav fauna sălbatică, în special păsările răpitoare. De aceea, la nivelul Uniunii Europene, pesticidele sunt strict reglementate de către Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA).
dabaca2020 11.08.2025, 19:17
Felicitari Autor Libertatea pentru articol foarte bun ,educativ-infromativ si cred ca ar trebuin rep[etat sa invete oamenii sa nu mai aruncam la intamplare orice chimicale inclusiv in fosele septice improvizate ! Toate vor infesta solul iar de acolo vor intra in apa ,si in tot ce creste din pamant !