Cum se raportează ministrul Apărării la folosirea de camere video chinezești pentru monitorizarea instituțiilor esențiale din România: „Mă aștept ca tot ceea ce este interzis să rămână interzis”
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Ministrul Apărării, Radu Miruță, a venit cu precizări vineri, 17 iulie, legate de o problemă semnalată din 2024 referitoare la folosirea în unele instituții esențiale, inclusiv în MApN, a unor camere video furnizate de firme controlate de statul chinez.
Demnitarul a negat orice problemă de securitate și a vorbit despre reacția instituției pe care o conduce în cazuri delicate privind „penetrarea rețelelor de date”.
În anul 2024, Europa Liberă dezvăluia că „multe instituții românești – unele din domeniul securității naționale – folosesc camere de supraveghere produse de companii controlate de statul comunist chinez, interzise total sau parțial în SUA sau UK din motive de securitate”.
Printre acestea erau instituții precum Ministerul Apărării, Serviciul Român de Informații, Poliția, Poliția de Frontieră, Inspectoratele pentru Situații de Urgență, Jandarmeria.
Chestionat de reporterul Libertatea despre evoluția acestei situații, ministrul Apărării, Radu Miruță, a precizat:
„Eu vă spun abordarea pe care o am. În primul rând, există o categorie de echipamente care sunt interzise pentru a fi folosite în astfel de situații în România. Mă aștept ca tot ceea ce este interzis să rămână interzis. În al doilea rând, există în permanență o structură din cadrul Ministerului Apărării care scoate la iveală dacă observă tehnic o vulnerabilitate. Au existat situații în care am primit astfel de notificări, nu pe zona camerelor, pe alte (n.r. - teme)… și s-au luat măsuri”, a afirmat Miruță.
Teste de verificare speciale
„Au fost situații în care am făcut chiar teste tehnice de penetrare a unor rețele, intenționat pentru a vedea cum reacționează. În urma acestor teste, unele lucruri au fost în regulă, unele lucruri au trebuit să sufere o îmbunătățire și s-a întâmplat asta”, a completat Radu Miruță.
De asemenea, ministrul Apărării a ținut să precizeze că instituția pe care o conduce are o atenție mare față de ceea ce înseamnă date și infrastructură critică.
„Este o preocupare de securizare a rețelei de date din cadrul Ministerului Apărării și în acest sens s-a preluat administrarea pentru partea critică a rețelei la nivel central. Existau administratori care administrau câte o buclă din această rețea la nivel local și s-a observat o problemă cu implementarea politicilor de securitate în timpul necesar. Și atunci tehnic nu mai trebuie să te duci cu un stick cu trenul ca să faci un upgrade de soft.
Se poate gestiona asta la nivel centralizat și asta se întâmplă la nivelul Ministerului Apărării. Ca să vă răspund punctual la întrebarea dumneavoastră nu a ajuns la mine vreo informare care să spună că e vreo problemă de securitate cu vreuna din camerele video folosite pentru supraveghere”, a conchis Radu Miruță.
Cum răspundea MApN în 2024
MApN preciza în 2024, pentru Europa Liberă, că toată procedura de achiziție a acelor camere a respectat legislația, dar și faptul că ar fi „sisteme cu circuit închis”. Așadar, nu ar fi problematice.
„Toate sistemele de supraveghere video instalate în obiectivele militare ale MApN sunt sisteme cu circuit închis, care nu au conexiuni în cloud sau la internet.
Conform reglementărilor în vigoare, toate sistemele video de supraveghere instalate în unitățile militare, incluzând partea hardware – camere video și echipamente de rețelistică și stocare, precum și aplicațiile software prin care sunt operate, parcurg proceduri stricte de testare, evaluare de acceptanță și omologare, în urma cărora sunt acreditate, din punct de vedere al securității cibernetice și al protecției și securității informațiilor, de structurile abilitate ale MApN”, explica instituția pentru sursa citată.
