Cuprins:
Centrul spiritual al Bisericii Catolice, Vaticanul este un loc cu adevărat special, de contemplare și de reflecție pentru milioane de credincioși din întreaga lume. Are o importanță și o influență uriașe în lumea modernă și deține un rol esențial atât în religie, cât și în politică și în cultură. Având o structură unică, Vaticanul continuă să fie o forță în societatea contemporană, iar în cele ce urmează îți vom dezvălui cele mai interesante și inedite informații despre acest stat-enclavă din inima capitalei italiene.
Cel mai mic stat suveran din lume
Denumit oficial Statul Cetății Vaticanului (n.n. – în italiană Stato della Città del Vaticano, în latină Status Civitatis Vaticanae), Vatican este un mic stat suveran al cărui teritoriu constă dintr-o enclavă în capitala Italiei, Roma.
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2023/09/shutterstock327237560-1024x782.jpg)
Statul Vatican este sediul Bisericii Romano-Catolice și este guvernat ca o monarhie electivă teocratică absolută. Șeful statului este Papa și astfel poate fi considerat un stat ecleziastic în care funcțiile înalte sunt ocupate de către clerici. Papa este ales de către Colegiul Cardinalilor în timpul unui conclav papal, iar alegerea sa se face de obicei pe viață. Şeful Guvernului este Cardinalul Secretar de Stat, care este președintele Guvernoratului Statului Vatican, fiind numit de către Papă pentru un mandat de cinci ani.
Teritoriul se întinde pe o suprafață de doar 0,49 km², iar populația numără în momentul de față sub 800 de persoane. În aceste condiții, Vaticanul este cel mai mic stat din lume atât ca întindere, cât și ca număr de locuitori.
Scurtă istorie a Vaticanului
În pofida faptului că Biserica Catolică este una milenară, statul Vatican a fost recunoscut ca stat independent abia în februarie 1929, ca urmare a tratatului de la Lateran, o componentă a Pactelor Lateranene, care a fost semnat între regele Victor Emmanuel al III-lea și Papa Pius al XI-lea. Parlamentul italian avea să ratifice tratatul în vara aceluiași an, iar Italia a recunoscut Vaticanul ca stat independent și sediul al Sfântului Scaun. În 1947, Tratatul de la Lateran a fost recunoscut în Constituția Italiei ca soluție pentru relațiile dintre statul italian și Biserica Catolică.
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2023/09/basilica-sf--petru-si-obeliscul-egiptean-din-piata-san-pietroshutterstock1958212846.jpg)
Guvernul italian, condus la acea vreme de dictatorul Benito Mussolini, a fost de acord să ofere Bisericii Romano-Catolice compensații financiare pentru pierderea Statelor Papale. În timpul unificării Italiei de la mijlocul secolului al XIX-lea, acestea au rezistat procesului de încorporare în noua națiune, chiar dacă celelalte state italiene, cu excepția San Marino, se uniseră. Trupele italiene au invadat și au ocupat Romagna (porțiunea estică a Statelor Papale) în 1860, lăsând doar regiunea Latium să mai facă parte din domeniile papale. Aceasta, inclusiv Roma, avea să fie anexată zece ani mai târziu. În următoarele șase decenii, relațiile dintre papalitate și guvernul italian au fost încordate, iar statutul Papei a devenit cunoscut ca „Problema Romană”.
Garda Elvețiană protejează papalitatea de peste 500 de ani
Vaticanul are propria sa administrație și legislație, propria monedă, propriile timbre poștale și propriul sistem de justiție. În plus, Vaticanul are propria poliție, care se numește Corpul de Jandarmerie, precum și o brigadă de pompieri.
Papa este protejat de renumita Gardă Elvețiană, care este cea mai mică armată din lume. Originile Gărzii Elvețiene ca forță de securitate pentru papalitate datează încă din secolul al XVI-lea, atunci când Papa Iulius al II-lea a făcut o alianță cu Confederația Elvețiană, relatează Wanted in Rome. În anul 1506, a sosit la Roma primul contingent de 150 de soldați și au intrat în serviciul de pază al Suveranului Pontif.
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2023/09/shutterstock342992960.jpg)
Pot deveni membrii ai Gărzii Elvețiene doar bărbați elvețieni, catolici, necăsătoriți, care au vârste cuprinse între 19 și 30 de ani și o înălțime de cel puțin 1,74 m. Gardienii servesc între 2 și 25 de ani la Vatican, în slujba papei și sunt independenți de forțele armate elvețiene, fiind angajați direct de statul Vatican.
Stagiul militar în Garda Elvețiană durează cel puțin doi ani, timp în care soldații poartă cunoscutele uniforme în stil renascentist în galben, roșu și albastru. Designul uniformei a evoluat de-a lungul istoriei, iar modelul actual, reproiectat de colonelul elvețian Jules Repond, datează încă din 1914.
Garda Elvețiană, care numără 125 de soldați, este formată din profesioniști care, deși par îmbrăcați din haine de recuzită și poartă săbii și halebarde, au în dotare și gaze lacrimogene și arme de foc. Pe lângă protecția papei, soldații îndeplinesc și sarcini ceremoniale, asigură securitatea și asistă la funcțiile Vaticanului.
20 curiozități despre Vatican
- Cu o suprafață de doar 0,49 km2, Vaticanul este, cum spuneam, cea mai mică țară din lume, fiind singura care poate fi traversată pe jos în mai puțin de o oră.
- Vaticanul este, probabil, singura națiune din lume care nu are o închisoare. În schimb, micuțul stat-enclavă are câteva celule pentru detenție preventivă, scrie TheVaticanTickets.com. Cei care sunt condamnați la închisoare își ispășesc pedeapsa în închisorile italiene, conform Tratatului de la Lateran. Costurile pentru încarcerare sunt acoperite de guvernul Vaticanului.
- Vaticanul găzduiește mai puțin de 800 de rezidenți oficiali și, cu toate astea, are cea mai mare rată a criminalității dintre toate țările lumii. Acest lucru se datorează faptului că are mai multe infracțiuni pe cap de locuitor, care sunt comise de milioanele de turiști care trec prin zonă. Cele mai frecvente infracțiuni sunt furtul din magazine, furtul de poșete și furtul din buzunare.
- Aici există un singur bancomat cu instrucțiuni în latină, care aparține Băncii Vaticanului, care este, probabil, singurul ATM cu instrucțiuni în această limbă din lume.
- Din cauza creșterii poluării în Roma, Observatorul Vaticanului a devenit tot mai dificil de folosit, fiind situat la aproximativ 25 de kilometri în afara orașului. Prin urmare, în 1981, Vaticanul a cumpărat un telescop de ultimă generație care se află pe vârful Muntelui Graham, în sud-estul statului Arizona (SUA).
- Locuitorii Vaticanului nu plătesc taxe. Cu toate că poate părea ciudat ca un stat să nu impună taxe locuitorilor săi, aici este o situație specială. La Vatican, taxele de acces în muzeu, unul colosal de altfel, timbrele de Vatican și suvenirurile aduc o parte semnificativă din veniturile necesare funcționării Cetății Sfinte. În același timp, Biserica Catolică are peste un miliard de adepți în întreaga lume, care fac donații consistente.
- Vatican are propria echipă de fotbal. Denumită „Selezione di calcio della Città del Vaticano”, aceasta este formată în întregime din angajați ai acestui stat. Ofițeri de poliție, lucrători poștali și membri ai Gărzii Elvețiene, toți au purtat echipamentul galben-albastru-alb, notează GrayLineRome.com. Naționala Vaticanului a fost înființată în anul 1972, însă de abia în 1994 a disputat primul meci internațional, 0-0 cu selecționata „B” a statului San Marino.
- În Vatican există cea mai scurtă cale ferată din lume, care are o lungime de doar 300 de metri și o singură stație „Citta Vaticano”. A fost construită între 1929 și 1934, în timpul pontificatului Papei Pius al XI-lea, cu scoul de a muta papii de la o gară din incinta orașului Vatican la una din Roma, însă a devenit cu timpul mai mult o rețea de transport de marfă.
- Italia are mai multe sit-uri incluse în patrimoniul mondial UNESCO decât oricare alt stat din lume, însă Vaticanul este singurul stat care a fost desemnat în întregime ca sit de patrimoniu mondial, fiind inclus pe listă în anul 1984. Lista cuprinde atât orașul Vatican, cât și proprietățile extrateritoriale din Roma, cum ar fi Bazilica Sfântul Petru și Basilica Santa Maria Maggiore.
- Vatican este considerată o capitală a vinului. Un locuitor al Vaticanului consumă, în medie, 54,26 litri de vin în fiecare an, aceasta fiind cea mai mare rată de consum de vin pe cap de locuitor din lume. Este de două ori mai mare decât media din Franța și din Italia, țări cu mare potențial viticol.
- După infama declarație a lui John Lennon „Suntem mai populari decât Iisus”, Vaticanul a condamnat public trupa Beatles. Cu toate acestea, statul-enclavă a iertat faimoasa trupă din Liverpool.
- Vaticanul a aprobat filmul lui Bond „Skyfall”, spunând că personajul Bond interpretat de Daniel Craig este „mai uman”, „mai puțin un clișeu” și „mai puțin atras de plăcerile vieții”.
- Obeliscul egiptean din centrul pieței San Pietro, situat în fața Bazilicii Sf. Petru, are o vechime cuprinsă între 3.000 și 4.000 de ani. Structura de granit roșu a fost realizată pentru un faraon necunoscut și a rămas în Egipt până în anul 37 d.Hr., atunci când împăratul Caligula a trimis-o la Roma.
- Pasajul Borjo este un coridor îngust, situat deasupra unui zid înalt din piatră, care are o lungime de 800 de metri. Acesta face legătura între Vatican și Castelul SantʼAngelo, aflat în apropiere. Pasajul a fost comandat în 1277 de Papa Nicolae al III-lea și reprezenta o cale eficientă de a fugi în cazul în care Vaticanul ar fi fost asediat. Spre exemplu, în 1494 a fost folosit de Papa Alexandru al VI-lea pentru a scăpa cu viață în timpul invaziei lui Carol al VIII-lea al Franței.
- La Vatican, cetățenia nu se obține în mod automat la naștere. Dobândirea cetățeniei în cel mai mic stat din lume se face doar dacă sunt îndeplinite două condiții cumulativ: persoana în cauză să dețină o funcție în cadrul Bisericii Catolice și să aibă domiciliul permanent la Vatican.
- Sub Bazilica Sfântul Petru și Piața Sfântul Petru se afla un mare circuit pentru curse de care, construit în timpul domniei lui Caligula și Nero (anii 30-50 d.Hr.). Obeliscul care se afla în mijloc era același cu cel care se află astăzi în piaţă. Aici, pe acest circuit, au avut loc primele martirii ale creștinilor din Roma, după Marele Incendiu din Roma din 64 d.Hr. Sfântul Petru a fost executat pe acest loc.
- Bazilica Sfântul Petru de astăzi datează din perioada 1506-1626. Înainte de aceasta, locul era ocupat de o bazilică din secolul al IV-lea. Construită din ordinul primului împărat creștin al Romei, Constantin, vechea bazilică se afla deasupra locului de odihnă al Sfântului Apostol Petru. Construcția a fost finalizată în 324, iar în secolele următoare, în jurul acestui loc de pelerinaj a apărut un cartier plin de viață (borgo). Astăzi, nu a mai rămas nimic din bazilica originală a lui Constantin, dar ea apare în fundalul frescei lui Rafael, Incendiul din Borgo.
- Vaticanul a căzut pradă piraților sarazini din regiunea Hejaz din Arabia Saudită, în secolul IX. Până atunci, jefuirea orașului Roma fusese o practică exclusiv europeană. Mai întâi au fost galii care au prădat orașul, apoi goții și vandalii. În 846, o bandă de piraţi arabi a navigat spre Italia, a debarcat de pe corăbii și, mai întâi, a jefuit orașul portuar Ostia, înainte de a avansa spre Zidurile Aureliene ale Romei. Nu există dovezi care să sugereze că au încercat să pătrundă cu forța în oraș. Se ştie însă că au jefuit Bazilica Sfântul Petru și Bazilica Sfântul Pavel din afara zidurilor, prădând comori, printre care o cruce de aur, și distrugând mormântul Sfântului Petru.
- Între secolele IV și XIV, papii nu au locuit la Vatican, ci în Palatul Lateran, lângă Bazilica Sfântul Ioan din Lateran. Constantin cel Mare a intrat în posesia terenului prin căsătoria cu sora rivalului său învins, Maxentius, construind bazilica și dăruind această reședință papilor. După exilul de 67 de ani de la Avignon, din secolul XIV, papii s-au întors la Roma. Inițial, și-au stabilit sediul în Santa Maria in Trastevere și Santa Maria Maggiore, înainte de a se muta definitiv în Bazilica Sfântul Petru.
- Moștenirea lui Michelangelo este omniprezentă la Vatican. Marele maestru, ale cărui capodopere includ statuia lui David din Florența și statuia lui Moise din Roma, a decorat tavanul și pereții Capelei Sixtine și a proiectat – dar nu a apucat să vadă finalizarea – cupolei Bazilicii Sfântul Petru. Însă în altă parte a Vaticanului se poate admira singura lui operă de artă semnată: statuia din marmură Pieta. La intrarea în Bazilica Sfântul Petru, într-o capelă din dreapta, se poate vedea această celebră sculptură a Fecioarei Maria care ține în brațe trupul fără viață al lui Iisus după răstignire. Privind mai atent, se poate distinge numele lui Michelangelo sculptat pe eșarfa Mariei.
Vaticanul a fost condus dintotdeauna de papi, iar alegerea liderului Bisericii Catolice reprezintă un eveniment urmărit cu atenţie în toată lumea.
Conclavul, unul dintre cele mai vechi și secrete procese electorale din lume, este adunarea cardinalilor Bisericii Catolice, organizată pentru alegerea unui nou papă.
Papa Francisc a murit la 21 aprilie 2025, în a doua zi de Paște, iar conclavul pentru alegerea noului papă după moartea lui Francisc I este organizat în celebra Capelă Sixtină de la Vatican.
Citeşte şi: Cum se alege Papa. Câți Papi au fost la Vatican de-a lungul timpului
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/280_2768d24bd7e4078e53b6630a36bfe30c.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/280_f2bda224c1e818bdb0daae1799b1e9fb.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/280_c15f5420b83139371174f04fb0ea444c.jpg)
:quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/280_e539330d2ed1f664e0574d84d9e02571.png)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/280_d3ec2f51f707654612e3a81f98607cbf.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/280_0f9f2f4b20376dd9e7acde236f8be2ef.jpg)
Alte știri
:quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/276_ba151958255af1810c57d325b348f055.png)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/206_4bde6f231ea185c2c8da8ea8752a18d1.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/278_86e17366f78dfafc98fd4d5383322104.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/43_18fe410099cd9aab9ad7c579b3ca36fd.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/281_d18f37ef3bcf640af028f4163550bd2c.webp)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/153_4a7d56f1cc08015fb63160c438be386a.jpg)
Monden
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/233_0efd305b19d732461a1b629b3daa81a5.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/253_9088a5c2c510f16f2a4b2e3a270afe20.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/197_89acfd4eb0d959f96f06e19c9d37be97.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/284_5291c695d391d406acbc4a9164894626.webp)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/275_8b559f7a83db0a5faeafc8fb721800e7.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/274_48cf961394c0f0faba3e26f36bfff505.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/274_630751873948665683898790b58bc02c.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/288_6816828dd07b3b2972ca9b348d794f4a.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/16_d404c5375a8fb2971f9cf7bdf972fed0.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/289_c1df3b3a57139adc47ef918a4d426ae0.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/206_be41485b2b0be6854ba3988c3a333c72.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/255_7f79a6658dd83fa8498228cf54322040.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2023/09/curiozitati-vatican.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/204_2a00ed6f73135851249c8c049e1c7e6a.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/204_455229e0a0fa361a2c53e829973831c5.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2025/12/hepta8622639.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2025/12/perchezitii-politie.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/287_fde71ee6e7ff309ef5954027d2886f72.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/287_922e5d7b856f19e9278c1ae5ffc11bae.jpeg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2025/12/bianca-dragusanu-17.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2025/08/anamaria-prodan-si-laurentiu-reghecampf-1-scaled.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/172_3c3a06c4b5875932a0f91504ac642884.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/172_9d388878247b5436a4ddb13c3162474e.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/179_0ae48b251a7b409545b102ae395f5489.webp)
:quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/179_16ca29bc7afe0d86f0b04b6cfab4168d.png)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2025/12/irineu-darau-propunere0usr-ministerul-economiei.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2025/12/nicusor-dan-comentat-rupturi-coalitie-mai-putin-zgomotoasa-e1766057491595.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2025/12/gripa.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2025/12/meniu-masa-de-craciun.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2025/11/brasov-craciun.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2025/12/sapun-inox.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2025/12/cocacola.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2025/12/tineri-canta-colinde.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2025/12/pesteaprajit-farfurie.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2025/12/colinde-scurte-pentru-copii-usor-de-invatat.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2020/12/cand-impodobim-bradul-de-craciun-traditia-si-semnificatia-pomului-de-craciun.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2025/12/mark-kimmitt-profimedia-0072558460.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2025/12/protest-sindicalisti-cotroceni-cereri-presedinte-nicusor-dan8.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2025/12/locomotiva-tren-calatori.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2025/12/group-happy-friends-eating-burgers-scaled.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2025/12/bolojan-hepta.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2025/12/nato-profimedia.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2025/12/trump-oval-profimedia.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2025/12/alexandru-nazare-profimedia.jpg)
EmiM 20.09.2023, 14:43
un loc plin de secrete de tot felul
MaraM 20.09.2023, 18:01
un loc absolut interesant și extraordinar
MirunaI 20.09.2023, 19:24
Un loc extraordinat de interesant și cu multă istorie
Loghează-te în contul tău pentru a adăuga comentarii și a te alătura dialogului.