De ce a murit Mihai Eminescu - cauza morţii poetului
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Moartea lui Mihai Eminescu este unul dintre cele mai discutate și mai controversate subiecte din istoria țării. De-a lungul timpului, au fost formulate numeroase ipoteze, conform cărora marele poet ar fi murit de sifilis, din cauza unei intoxicații cu mercur sau a unor tulburări psihice, ba chiar că acesta ar fi fost asasinat. O analiză atentă a documentelor medicale din acea vreme și a tratamentelor aplicate permite conturarea unei imagini mai apropiată de adevăr.
Cuprins:
Când s-a născut Mihai Eminescu
În ceea ce privește data și locul nașterii lui Mihai Eminescu există informații contradictorii. Un conferențiar susținea la Ateneul Român că Eminescu s-ar fi născut în satul Soleni din Moldova, însă el însuși și-a notat în registrele Junimii data de 20 decembrie 1849. De asemenea, arhivele gimnaziului din Cernăuți menționează ca dată de naștere 14 decembrie 1849, în timp ce Matei, unul dintre frații lui, a indicat 8 noiembrie 1848 ca dată de naștere, iar Dumbrăveni locul nașterii.
Data oficială acceptată a fost stabilită de Titu Maiorescu în lucrarea „Eminescu și poeziile lui”, pe baza cercetărilor lui N. D. Giurescu, care a studiat mai multe surse, inclusiv un dosar cu note despre botezuri din arhiva Bisericii Domnești din Botoșani. Conform acestor documente, Mihai s-a născut pe 15 ianuarie 1850, informație confirmată și de sora sa mai mare, Aglae Drogli. Actul de botez, datat 21 ianuarie 1850, este singurul document autentic referitor la data nașterii a poetului, semnat de preotul Ioan Stamate, stolnicul Vasile Iurașcu (bunicul din partea mamei și naș al copilului) și de părinții săi.
Cine a fost Mihai Eminescu
Mihai Eminescu a fost un poet, prozator și jurnalist român, recunoscut în literatura europeană ca ultimul mare poet romantic și considerat cea mai influentă și mai cunoscută personalitate a literaturii române. El s-a născut într-o familie de țărani din comuna Ipotești, județul Botoșani, sub numele de Mihai Eminovici, și și-a petrecut copilăria între cele două localități.
Părinții lui, Gheorghe Eminovici și Raluca Jurașcu, au avut împreună unsprezece copii, iar Mihai era cel de-al șaptelea, potrivit EnciclopediaRomâniei.ro. În adolescență, poetul s-a mutat la Cernăuți unde, între 1858 și 1866, a urmat, cu unele întreruperi, cursurile școlii primare greco-orientală. Apoi a continuat studiile gimnaziale atât la Cernăuți, cât și la Botoșani, iar la vârsta de 16 ani a publicat primul poem, intitulat „De-aș avea”. A terminat clasa a IV-a al cincilea dintr-un total de 82 de elevi, după care a făcut două clase de gimnaziu.
Eminescu a părăsit școala în 1863, iar în 1865 a revenit ca privatist, pentru ca apoi să se retragă din nou, în 1866. Între 1869 și 1872 a studiat filosofia și dreptul la Universitatea din Viena, iar la 24 de ani s-a întors în țară și s-a stabilit inițial la Iași, unde a frecventat şedinţele Junimii. În toamna aceluiași an, s-a mutat la Berlin pentru a-și continua studiile, iar în 1874 s-a întors la Iași.
Relația cu Veronica Micle
În cei trei ani petrecuți la Viena (1869-1872), Eminescu a cunoscut-o pe Veronica Micle, cea despre care Eminescu a recunoscut de multe ori în poeziile și în scrisorile sale că a avut o influență deosebită asupra lui. Cei doi au început o relație, deși aceasta era pe atunci căsătorită cu un profesor cu 30 de ani mai mare cu care avea doi copii.
Însă, după moartea soțului ei, relația dintre Mihai și Veronica a devenit oficială, ei mutându-se împreună pentru câteva luni în București. Epuizat din cauza muncii de zi cu zi, dar și a unei posibilei tulburări bipolare, Eminescu s-a retras din gazetărie în iunie 1883. În urma unei căderi nervoase suferită în 1886, problemele sale de sănătate mintală au fost interpretate eronat drept simptome de neurosifilis, fiind tratat cu injecții de clorură de mercur.
Moartea lui Mihai Eminescu
Mihai Eminescu a fost internat la data de 3 februarie 1889 la spitalul Mărcuţa din Bucureşti şi ulterior transportat la sanatoriul Caritas. Aici, medicul Zaharia Petrescu, împreună cu doctorul Alexandru Șuțu l-au examinat pe creatorul capodoperei „Luceafărul”, iar concluzia raportului medical din 20 martie 1889 a fost următoarea: „Dl. Mihail Eminescu este atins de alienație mintală în formă de demență, stare care reclamă șederea sa într-un institut”, aflăm de pe enciclopedia virtuală Wikipedia.
Starea medicală a început să se deterioreze și mai mult, iar în dimineața zilei de 15 iunie 1889, în jurul orei 4:00, marele poet a încetat din viață la sanatoriul doctorului Alexandru Șuțu din strada Plantelor nr. 9 din București, la vârsta de 39 de ani. Două zile mai târziu a fost înmormântat la umbra unui tei din cimitirul Bellu. Veronica nu a putut suporta durerea și a intrat într-o puternică depresie după moartea lui Mihai. Ea și-a premeditat sinuciderea și, la 50 de zile de la dispariția marelui poet, la 4 august 1889, s-a stins din viață, la mănăstirea Văratec, după ce a băut arsenic.
De ce a murit Mihai Eminescu
A doua zi după moartea marelui poet, ziarul Românul anunțat trista veste: „Eminescu nu mai este”. Odată cu înmormântarea lui Eminescu a fost îngropat şi misterul morţii sale. Inițial, s-a spus că acesta ar fi murit din cauza sifilisului, boală de care a suferit în ultimii șase ani de viață. În paralel, s-a speculat pe marginea unei posibile asasinări a lui Mihai de către un alt pacient de la institutul Caritas, care l-ar fi omorât cu o lovitură violentă la nivelul capului.
Cu toate acestea, în 2018, 12 dintre cei mai importanţi specialişti în medicină din România au desfiinţat atât mitul sifilisului, cât şi pe cel al crimei, într-o carte publicată pentru a marca împlinirea a 165 de ani de la nașterea lui Eminescu. Intitulată „Maladiile lui Eminescu și maladiile imaginare ale eminescologilor”, această carte a fost publicată de Fundația Națională pentru Știință și Artă, sub coordonarea academicianului și criticului literar Eugen Simion.
Cei 12 medici au putut trage anumite concluzii după ce au analizat toate documentele medicale referitoare la ultimii șase ani din viața acestuia. Astfel, ei au stabilit că Mihai Eminescu nu a murit din cauza sifilisului, care pe vremea aceea nici măcar nu se putea documenta, așa cum sublinia și medicul cardiolog Eduard Apetrei. „Sifilisul era interpretat pe baza semnelor clinice, a contactului sexual și a manifestărilor cutanate ce apăreau după contactul sexual la un interval de timp”, relatează Adevărul.ro.
Specialiștii au concluzionat că, mai degrabă, inima lui Eminescu ar fi cedat în urma tratamentului cu mercur, asociat cu tulburarea bipolară de care suferea, precum și cu viciul fumatului. De asemenea, cartea semnată de cei 12 specialiști demontează și mitul crimei. „Au luat toate documentele, toată descrierea bolii și au constatat că un bolnav de sifilis nu trece prin ce a trecut Eminescu și nu a avut simptomele respective”, a explicat academicianul Eugen Simion.
I s-a administrat greșit un tratament cu mercur
Profesorul doctor Irinel Popescu, membru corespondent al Academiei Române și președinte al Academiei de Științe Medicale din România, afirma în cadrul unei sesiuni științifice dedicată exclusiv cazului Eminescu, desfășurată în urmă cu mai bine de un deceniu, că marele poet a murit în urma unei intoxicații provocată de un tratament cu mercur administrat greșit de către medici.
Opinia este împărtășită și de doctorul Raul Neghină, specialist în cadrul Departamentului de Parazitologie al Universității de Medicină și Farmacie „Victor Babeș” din Timișoara. Acesta a precizat că Eminescu nu doar că a fost „tratat” de medici incompetenți, ci a fost și ținut în condiții improprii, fapt care i-a grăbit moartea, se mai precizează pe Adevărul.ro.
Poetul a fost victima unui caz de malpraxis, el fiind diagnosticat eronat, supus unui tratament nepotrivit și intoxicat cu mercur, ceea ce i-a provocat un stop cardio-respirator. Profesorul Irinel Popescu a reamintit că, încă din secolul al XIX-lea, mercurul fusese interzis în Europa Occidentală pentru tratarea sifilisului tocmai din cauza efectelor toxice pe care le poate avea.
Un infarct i-a fost fatal
Academicianul Victor Voicu, farmacolog și toxicolog, a arătat că în raportul de autopsie întocmit după moartea lui Mihai Eminescu nu se fac nici un fel de mențiuni referitoare la leziunile cerebrale specifice sifilisului, ceea ce demonstrează faptul că tratamentul cu mercur nu avea cum să-i fie de ajutor poetului.
În schimb, concluzia medicilor reuniți de Academia Română este aceea că Eminescu suferea de ateroscleroză precoce și avea o personalitate de tip bipolar. Acestea, coroborate cu un tratament greșit și cu fumatul, i-au grăbit sfârșitul. În plus, cercetările medicale au indicat că, cel mai probabil, adevărata cauză a decesului ar fi fost, de fapt, un infarct.
„M-am documentat în primul rând asupra efectelor intoxicației cu mercur asupra aparatului cardiovascular. Din rapoartele medicale reiese că el avea palpitații, că se plângea de dureri toracice, ceea ce ar putea indica o angină, că obosea repede și că nu mai putea urca și avea episoade de leșin. El avea o suferință cardiovasculară. În plus, era fumător, deci prezenta un factor de risc major”, a precizat profesorul universitar doctor Eduard Apetrei.
Citeşte cele mai frumoase poezii de Mihai Eminescu!
