Cuprins:
Atât CT-ul, cât și RMN-ul oferă informații importante pentru a-i ajuta pe medici să diagnosticheze corect afecțiuni specifice și prezintă un risc relativ scăzut. În acest articol îți vom spune ce sunt aceste investigații și ce diferențe există între ele.
Ce este Computerul Tomograf (CT)
Scanarea CT, cunoscută și sub alte denumiri precum Tomograf, Computer Tomograf sau Tomografie Computerizată, este o investigație noninvazivă și nedureroasă care folosește radiațiile X pentru a realiza imagini secționale ale corpului uman.
Cu toate că are același principiu de funcționare ca al clasicelor radiografii, nivelul de detaliu obținut cu CT-ul este superior. Acest tip de scanare pune în evidență și aduce în prim-plan imagini detaliate ale oaselor, mușchilor, țesutului gras, precum și ale diferitelor organe.
În timpul CT-ului, pacientul să întins pe o masă, care se mişcă prin computerul tomograf pentru a capta imagini detaliate din corp. Această metodă este mai rapidă, mai ieftină și mai bine tolerată de către pacienți comparativ cu examinarea prin rezonanță magnetică (RMN).
Deoarece este o metodă iradiantă, CT-ul este contraindicat femeilor însărcinate, pacienților cu insuficiență renală și celor cu reacții alergice la substanța de contrast.
Nivelul de radiații la care este expus pacientul în timpul unui CT este măsurat în milisieverts (mSv). Conform literaturii de specialitate, o persoană este expusă la o cantitate de radiații X de circa 2 mSv/an. Acest tip de iradiere se numește iradiere de fond și este generată cam de tot ceea ce ne înconjoară (sol, clădiri, dispozitive electronice, etc.).
În timpul unei examinări CT de craniu, un pacient este expus la o cantitate de aproximativ 2 mSv, valoare apropiată iradierii de fond. Conform specialiștilor, această valoare este acceptabilă datorită faptului că organismul uman se poate regenera în mod natural după aceste expuneri.
Ce afecțiuni sunt diagnosticate cu CT
Tomografia computerizată se folosește în depistarea tumorilor cât mai aproape de debut. De asemenea, cu ajutorul CT-ului sunt diagnosticate afecțiuni cardiovasculare precum ateroscleroza, anevrismul sau accidentul vascular cerebral.
În același timp, scanarea de tip CT ajută la descoperirea unor boli ale coloanei vertebrale, calculi biliari și renali, abcese, boli inflamatorii precum colita ulcerativă și sinuzita, traumatisme cerebrale, anomalii în funcționarea creierului, anumite tipuri de cancer, afecțiuni osoase, ale organelor interne sau pentru a evalua circulația sanguină în anumite zone ale corpului.
Dacă se dorește evaluarea vaselor sanguine sau a organelor interne este necesară administrarea de substanță de contrast intravenoasă, pe bază de iod, care se excretă la nivel renal. De aceea, înainte de investigație trebuie efectuate analize de laborator care să ateste o bună funcție renală (uree și creatinină serice).
Ce este RMN
Rezonanța Magnetică Nucleară (RMN) este o metodă de scanare neiradiantă, cu o rezoluție de contrast tisulară superioară CT-ului, care se realizează cu ajutorul proprietăților fizice ale câmpurilor magnetice și cele ale undelor de radiofrecvență.
Prin analiza computerizată a acestor informații, tehnic RMN reușește să reproducă imagini de înaltă rezoluție ale corpului uman. Astfel, se pot vizualiza leziunile foarte mici, milimetrice, structurile vasculare fine şi cele ale nervilor.
RMN-ul este contraindicat persoanelor cu stimulator cardiac, cu proteză osoasă metalică sau cu proteză cardiacă de tip vechi. De asemenea, nu este indicat femeilor însărcinate în primul trimestru de sarcină, dar poate fi făcut în ultimele două trimestre de sarcină, atunci când la făt a fost depistată la ecografie o eventuală malformaţie.
Ce afecțiuni sunt diagnosticate cu RMN
Având o sensibilitate crescută a constrastului tisular, RMN-ul este eficient pentru analizarea țesuturilor moi (creier, aparat cardiovascular, muschi), a articulațiilor (meniscuri, ligamente și tendoane), a coloanei vertebrale, a organelor abdominale (vezică biliară, ficat, rinichi, splină, pancreas, glande suprarenale), precum și a organelor genitale (ovare, uter, prostată, testicule).
Ca examen complementar ecografiei mamare și mamografiei, se poate efectua examen RMN cu substanță de contrast pentru creșterea gradului de acuratețe și de performanță a investigației. Acesta poate diferenția între leziuni maligne și cele benigne, uneori detectând și leziuni multifocale.
Câteodată este nevoie de administrarea unei substanțe de contrast intravenoasă, pe bază de Gadolinium, însă riscul și gravitatea reacțiilor alergine sunt mult reduse comparativ cu cele dezvoltate la substanța de contrast iodată.
Rezultatul IRM ajută echipele multidisciplinare de medici să depisteze tumorile, să evalueze gradul de diseminare si determinările secundare, să stabilească tratamentul personalizat și să monitorizeze efectele terapiilor oncologice.
Vezi şi cum verifici dacă figurezi ca persoană asigurată în sistemul de asigurări sociale de sănătate!