În 1996 a început să caute comori pe o plajă. În 21 de ani a strâns 870 de monede de aur și argint și un lacăt al cărui cod nu a fost descifrat niciodată: „Strălucea ca soarele în mâna mea”
Urmărește Libertatea in Google Discover
Peter Hughes a început să caute comori pe o plajă din Țara Galilor în 1996, înarmat cu un detector de metale. A revenit în același loc de peste 1.000 de ori, iar cele mai multe căutări s-au încheiat fără niciun rezultat. După 21 de ani, adunase aproximativ 870 de monede de aur și argint, provenite de pe o navă care se scufundase în urmă cu peste patru secole, potrivit BBC.
Cuprins:
- A găsit prima monedă de aur în 1996: „Strălucea ca soarele în mâna mea”
- A revenit pe aceeași plajă de peste 1.000 de ori
- De unde proveneau cele 870 de monede de aur și argint
- Printre obiecte se află și un lacăt vechi de peste 400 de ani, al cărui cod nu a fost descifrat
- Povestea navei ascunde și un scandal cu contrabandiști, jefuitori și o femeie acuzată de vrăjitorie
- Ce s-a întâmplat cu tezaurul descoperit după 21 de ani
A găsit prima monedă de aur în 1996: „Strălucea ca soarele în mâna mea”
Peter Hughes, un britanic în vârstă de 69 de ani, și-a petrecut mai bine de două decenii căutând comori pe plaja Margam, din Neath Port Talbot, Țara Galilor. Totul a început în 1996, după ce furtunile au îndepărtat o parte din nisipul care acoperea resturile unei nave scufundate. Bărbatul a descoperit atunci prima monedă de aur. Își amintește și acum momentul în care a ridicat-o de pe plajă.
„Când am ridicat moneda din nisip, iar nisipul a căzut de pe ea, strălucea ca soarele în mâna mea”, a povestit Hughes pentru BBC.
La început, nici măcar nu și-a dat seama ce găsise. Pe una dintre fețele monedei apărea imaginea unui sfânt care ținea o corabie, iar bărbatul a crezut că este un simplu jeton. Când a întors-o și a văzut stema Portugaliei, a înțeles că avea în mână o monedă adevărată, foarte veche. Era o piesă portugheză de aur, de tip São Vicente, bătută între 1555 și 1557, în timpul domniei regelui Ioan al III-lea, iar descoperirea l-a făcut să continue căutările timp de 21 de ani.
A revenit pe aceeași plajă de peste 1.000 de ori
Între 1996 și 2017, Peter Hughes a petrecut mii de ore pe plaja Margam, folosind detectorul de metale. A mers acolo de peste 1.000 de ori, însă cele mai multe vizite s-au terminat fără vreo descoperire. Bărbatul a recunoscut că a avut nevoie de multă răbdare și de o mare toleranță la dezamăgiri pentru a continua. Ceea ce îl făcea să revină era posibilitatea de a găsi ceva nou, iar determinarea lui a dat roade.
Treptat, colecția a crescut până la aproximativ 870 de monede de aur și argint. Pe lângă acestea, Hughes a recuperat obiecte personale, ustensile de bucătărie, instrumente folosite pe nave și alte artefacte din secolele XV-XVI, pe măsură ce furtunile și mișcarea nisipului scoteau la suprafață obiectele pierdute cu sute de ani în urmă.
De unde proveneau cele 870 de monede de aur și argint
Cercetările arheologilor au arătat că obiectele provin de pe o navă comercială engleză, numită Ann Francis, care s-a scufundat în 1583. Potrivit Muzeului Național al Țării Galilor, vasul plecase în octombrie 1583 spre Peninsula Iberică, transportând o încărcătură de grâu. La vremea respectivă, Spania importa cereale și alte produse, pe care le plătea inclusiv cu aur și argint provenite din teritoriile cucerite în America Centrală și de Sud.
Ann Francis se întorcea spre portul englez King's Lynn, cu plata pentru grâu și alte mărfuri comerciale, când a fost surprinsă de o furtună violentă, a fost împinsă spre țărmul Țării Galilor și a naufragiat în 28 decembrie 1583, potrivit calendarului folosit atunci. Arheologii consideră că o posibilă eroare de navigație sau vânturile puternice dinspre sud ar fi putut determina căpitanul să intre în Canalul Bristol, în loc să navigheze prin Canalul Mânecii. Cea mai mare parte a încărcăturii s-a pierdut. Se estimează că numai aproximativ un sfert din banii transportați la bord au fost recuperați până acum.
Printre obiecte se află și un lacăt vechi de peste 400 de ani, al cărui cod nu a fost descifrat
Colecția adunată de Hughes nu conține doar monede. Unul dintre cele mai neobișnuite obiecte este un lacăt din alamă, prevăzut cu un sistem de închidere pe bază de combinație. Specialiștii cred că acesta provenea de la unul dintre cuferele în care erau păstrate monede sau documente importante ale navei. Codul lacătului nu a fost descifrat nici până astăzi.
Au fost recuperate și monede spaniole din perioada regilor Ferdinand și Isabella, piese de argint bătute în Mexic în secolul al XVI-lea, monede portugheze și taleri din statele germane. Printre cele mai interesante se numără o monedă de argint de trei reali, produsă în monetăria din Ciudad de México în anii 1536-1537, una dintre primele monede bătute pe continentul american. Cercetătorii au identificat peste 120 de monede mexicane de argint printre obiectele găsite pe plajă.
Au mai fost recuperate un fluier folosit pentru transmiterea comenzilor la bord, instrumente de navigație, greutăți pentru verificarea monedelor, linguri, fragmente de vase, accesorii vestimentare și proiectile. Obiectele le oferă istoricilor informații despre comerțul maritim și viața celor care călătoreau pe navele secolului al XVI-lea.
Povestea navei ascunde și un scandal cu contrabandiști, jefuitori și o femeie acuzată de vrăjitorie
Documentele din secolul al XVI-lea arată că naufragiul a provocat un conflict între autoritățile și nobilii locali, care revendicau drepturi asupra epavei și mărfurilor recuperate. Proprietarul navei, Francis Shaxton, provenea dintr-o familie de negustori cunoscută pentru implicarea în contrabandă. După naufragiu, un nobil local a acuzat aproximativ 100 de persoane că au participat la jefuirea epavei. Șase persoane au fost arestate având asupra lor obiecte provenite de pe navă.
În inventarele întocmite atunci apar tunuri, ancore, frânghii, trei cufere cu lacătele sparte, mirodenii, textile și bani de argint. Dar poate cel mai neobișnuit detaliu se află într-un registru parohial din acea perioadă. Documentul menționează moartea a 14 marinari pe coasta de vest a Angliei, în decembrie 1583. Cercetătorii consideră că aceștia ar fi putut face parte din echipajul navei Ann Francis.
Registrul atribuia morțile unei femei din King's Lynn, cunoscută drept Mother Gabley, acuzată de vrăjitorie. Arheologul Alastair Willis, de la Muzeul Național al Țării Galilor, a explicat că valoarea colecției nu este dată numai de obiectele descoperite, ci și de documentele istorice care păstrează poveștile marinarilor, jefuitorilor și negustorilor implicați.
Ce s-a întâmplat cu tezaurul descoperit după 21 de ani
Peter Hughes a mărturisit că, inițial, nu știa ce să facă cu toate obiectele descoperite. În cele din urmă, a luat legătura cu Amgueddfa Cymru, Muzeul Național al Țării Galilor. Bărbatul consideră că descoperirile fac parte din patrimoniul regiunii și trebuie să fie accesibile publicului.
„Obiectele și comoara aparțin oamenilor”, a declarat el pentru BBC.
Privind colecția expusă, Hughes a recunoscut că se gândește la aventurile din filmul „Pirații din Caraibe”. Tezaurul a fost prezentat publicului pentru prima dată în 26 iunie 2026, în cadrul expoziției „Tides of Treasure”, organizată la National Waterfront Museum din Swansea. Expoziția poate fi vizitată până în iunie 2027. Locul de pe plaja Margam unde au fost făcute descoperirile a fost declarat sit arheologic protejat, pentru conservarea eventualelor resturi ale navei.
