Cuprins:
Cazinourile: ce sunt și când au apărut
Termenul de „cazinou” se referă la acele locuri exclusiv dedicate jocurilor de noroc, care se găsesc în marile orașe sau în zone turistice renumite. Primul cazinou modern a fost deschis în Veneția, în anul 1638, și se numea „Il Ridotto”, însă alții susțin că primul cazinou legal ar fi apărut în 1765, în stațiunea elvețiană Baden.
Însă faima lor a atins apogeul în SUA, unde clădirile din Vest unde se practicau inclusiv jocurile de noroc erau denumite „saloons”, aflăm de pe enciclopedia virtuală Wikipedia. De obicei, într-un cazinou există toate sau doar unele dintre jocurile de noroc, precum poker, ruletă, slots, bingo, blackjack, zaruri și altele.
Cazinourile nu funcționează izolat, ci sunt integrate în complexuri care includ hoteluri de lux, restaurante și baruri exclusiviste și săli de spectacole impresionante. Astăzi, cazinourile pot fi găsite în aproape toate colțurile lumii, cu excepția țărilor care au impus restricții totale în ceea ce privește jocurile de noroc.
Industria este dezvoltată în locuri celebre din SUA (Las Vegas), Monte Carlo, Macao sau Hong Kong, unde aceste centre de divertisment generează venituri uriașe și atrag milioane de vizitatori anual. Pe lângă aceste destinații de renume, numeroase alte regiuni și-au dezvoltat propriile complexuri de lux dedicate pasionaților de jocuri de noroc.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_a30a1a85e1efe97f6bee07563b7332c4.webp)
Etimologia cuvântului „cazinou”
Termenul „cazinou” provine din cuvântul italian „casino”, care înseamnă „casă mică” sau „vilă de agrement”. Inițial, aceste spații erau destinate întâlnirilor sociale, dansurilor, jocurilor și muzicii și erau de obicei construite pe terenurile unei vile italiene mai mari sau a unui „palazzo”.
Nu toate cazinourile sunt însă utilizate pentru jocurile de noroc. Spre exemplu, cazinoul Catalina de pe insula Santa Catalina din California, nu a fost niciodată folosit pentru așa ceva, deoarece „gamblingul” era interzis deja în acest stat american atunci când a fost construit.
De asemenea, cazinoul din Copenhaga a fost teatru, dar a găzduit și reuniuni publice în timpul Revoluției de la 1848, care a transformat Danemarca într-o monarhie constituțională. În termeni militari și non-militar, un „Casino” (spaniolă) sau „Kasino” (germană) este o cantină pentru ofițeri.
Istoria cazinoului din Constanța
Povestea cazinourilor în țara noastră își are începuturile în iulie 1880, când a fost deschis la Constanța un modest cazinou construit din lemn și paiantă, Kursaal, care a devenit un punct de atracție atât pentru localnici, cât și pentru turiști. Popularitatea stabilimentului a convins autoritățile să investească într-o clădire nouă, mai solidă, astfel că, doi ani mai târziu, a fost inaugurat așa-numitul „Casin Comunal”, o clădire mai stabilă unde turiștii puteau să se recreeze urmărind spectacole de teatru și participând la baluri.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_3700f504d342329b83d24f41d10cc8a7.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2025/02/shutterstock2409624809.jpg)
Cea de-a doua clădire l-a avut ca antreprenor pe căpitanul Constantin Creangă, nimeni altul decât fiul scriitorului Ion Creangă şi tatăl lui Horia Creangă, unul dintre cei mai mari arhitecţi români ai perioadei interbelice. În timpul lucrărilor pentru ridicarea celui de-al doilea cazinou, muncitorii au descoperit o groapă comună care adăpostea rămășițele soldaților francezi răpuși de holeră în vara anului 1854. După identificare, osemintele acestora au fost mutate și reînhumate într-un cimitir, cu onoruri militare, ca semn de respect pentru sacrificiul lor.
Însă din cauză că fusese ridicat pe faleză, acesta nu a rezistat multă vreme, fiind distrus de furtună în iarna lui 1901, ceea ce a arătat instabilitatea construcției. La scurt timp, în ianuarie anul următor, consiliul comunal al orașului a aprobat demolarea clădirii și construirea unui edificiu care să aibă caracteristici și funcții similare cu cele ale celor mai cunoscute cazinouri din Europa, precizează Discover Dobrogea.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_1ca2f493571f0453788a13f40bb7be3a.jpg)
Când a fost inaugurat cazinoul din Constanța
În ianuarie 1903, primarul de atunci al Constanței, Cristea Georgescu, a decis că a sosit momentul pentru o transformare majoră a orașului, care era convins că trebuie să se dezvolte și să răspundă necesităților localnicilor și ale numeroșilor turiști. El a inițiat o serie de lucrări menite să modernizeze infrastructura și să redefinească aspectul urbei.
În august 1910, avea să fie inaugurat, în prezența viitorului rege Ferdinand, cel de-al treilea cazinou, cel pe care îl știm cu toții astăzi. Acesta a fost ridicat la cererea Regelui Carol I și este opera arhitectului franco-elvețian Daniel Renard. Construcţia ocupă un teren cu suprafaţa de 3.108 m2, are subsol, parter, etaj şi mansardă, cu o suprafaţă construită la sol de 1.598,81 m2 şi o suprafaţă desfăşurată de 3.844,56 m2.
Clădirea în care astăzi funcționează Acvariul din Constanța a fost ridicată în 1912, la doi ani după inaugurarea cazinoului, și nu a avut inițial destinația de astăzi. Construcția a fost realizată la inițiativa baronului Edgar de Marcay, antreprenorul care administra cazinoul, și a servit drept pavilion-restaurant pentru vizitatori. De-a lungul timpului, spațiul și-a schimbat complet funcționalitatea, devenind un loc dedicat vieții marine.
În prezent, turiștii pot admira sute de specii marine, însă puțini știu că această clădire, amplasată în fața cazinoului, a fost cândva parte dintr-un complex dedicat exclusiv distracției și rafinamentului.
Cum a fost construit cazinoul constănțean
Cazinoul a fost ridicat prima dată pe un teren care se afla anterior sub ape, iar întreaga faleză a fost amenajată în jurul anului 1910 prin ample lucrări de reamenajare. Înainte de începerea lucrărilor, orașul se termina sus, unde acum se află Bulevardul Regina Elisabeta, iar în locul în care se află acum faleza și clădirea cazinoului era marea.
Cazinoul din Constanța ascunde câteva secrete fascinante, iar cel mai interesant este acela că este singura clădire din lume cu trei fundații diferite. Inițial, Daniel Renard a proiectat o fundație, însă un alt arhitect, Petre Antonescu, a venit cu o viziune total diferită și a realizat o cu totul altă fundație și a care a propus un design în stil românesc, mai notează Discover Dobrogea.
După schimbarea regimului politic, primarul Cristea Georgescu a cerut refacerea fundației inițiale, ceea ce a dus la construirea unei a treia fundații. Renard a preluat din nou proiectul, optând pentru un stil Art Nouveau, foarte popular în Europa în perioada Belle Époque.
La ridicarea edificiului a participat şi inginerul Anghel Saligny, cel care a gândit, în 1907, grinzile principale ce stau la baza planşeelor de peste subsol şi care s-au dovedit extrem de rezistente. Lucrările au fost finalizate în 1910.
Legenda neștiută a cazinoului din Constanța
Dincolo de paginile de istorie dedicate cazinoului din Constanța, circulă o poveste mai puțin cunoscută, învăluită în mister. Se spune că edificiul ar fi fost ridicat de un marinar îndurerat de pierderea fiicei sale, o tânără care și-a găsit sfârșitul pe când avea doar 17 ani. Copleșit de durere, bărbatul a decis să construiască acest loc pentru ca tinerii din oraș să se bucure de viață așa cum fiica sa nu a avut ocazia.
O altă interpretare spune că, privit de sus, cazinoul constănțean ar avea forma unui dric funerar, în timp ce ferestrele sale evocă imaginea unor morminte. În plus, dacă privești cu atenție, vei putea observa, sculptate pe ușa de la intrare, două capete de berbec, simbol întâlnit adesea pe dricurile de altădată, relatează ZiuaConstanța.ro.
În același timp, se mai spune că, în vremurile de glorie ale cazinoului, cei mai ghinioniști gambleri care își pierdeau averile la mesele de joc alegeau să-și încheie socotelile cu viața aruncându-se în valurile Mării Negre. Legenda sugerează că sufletele lor rămân captive în adâncuri, iar furtunile ce se dezlănțuie toamna și iarna sunt ecoul durerii lor.
Ce s-a descoperit în zidurile cazinoului
Cazinoul din Constanța este cea mai mare clădire în stil Art Nouveau din țara noastră. După inaugurarea din 1910, a funcționat fără întrerupere timp de 38 de ani, devenind cel mai mare cazinou din România și, totodată, un simbol al orașului de la malul Mării Negre.
De-a lungul timpului, clădirea a servit nu doar ca spațiu pentru jocuri de noroc, ci și ca restaurant și cinematograf, iar în timpul celor două războaie mondiale, a fost transformată de Crucea Roșie în spital de campanie, unde erau îngrijiți soldații răniți pe front. Din păcate, a fost lovită de schije şi aici au murit zece oameni, potrivit Discover Dobrogea.
De asemenea, atât în timpul luptelor din 1916, cât și din 1941, când trupele naziste au ocupat orașul, cazinoul a fost parțial distrus în urma bombardamentelor. În perioada regimului comunist, autoritățile au decis restaurarea sa pentru a-l transforma într-o casă de cultură, iar lucrările au fost realizate cu ajutorul deținuților politici, aduși de la închisoarea Poarta Albă.
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2025/02/shutterstock2523499193-1024x768.jpg)
Interesant este faptul că unii dintre aceștia au ascuns în zidurile clădirii bilețele care conțineau diverse mesaje, care conțineau numele fiecăruia, sentința primită și alte detalii despre vremurile grele prin care treceau. Bilețelele au fost descoperite doar recent, în timpul lucrărilor de restaurare începute în urmă cu cinci ani.
Începând din anul 1948, Cazinoul a adăpostit Casa de Cultură a Sindicatelor, iar între anii 1960 şi 1989 a aparținut ONT Litoral. După 1989, cazinoul a fost închis și abandonat până în 2020, când au demarat cele mai recente lucrări de restaurare.
De câte ori a fost restaurat și când va fi reinaugurat
Cazinoul a fost renovat prima dată la scurt timp după inaugurarea din urmă cu 115 ani. Deși clădirea a fost serios afectată de bombardamente, lucrările de reparații au fost amânate multă vreme deoarece autoritățile au considerat că alte obiective necesitau atunci investiții urgente. O reabilitare semnificativă a avut loc în 1934, sub coordonarea lui Daniel Renard, scrie Agerpres.ro.
După cel de-Al Doilea Război Mondial, clădirea a fost din nou restaurată, iar între 1951 și 1952 a fost renovată a treia oară, cu ajutorul deținuților politici. Ultima mare restaurare din secolul trecut a avut loc în 1988-1989, iar aceasta nu a fost realizată neapărat din cauza unei stări avansate de degradare a clădirii, ci din dorința de a integra zona cazinoului într-un circuit turistic. Planul nu a mai fost implementat din cauză că, între timp, a avut loc Revoluția de eliberare de sub regimul ceaușist.
Clădirea a intrat într-un proces de degradare până în 2020, când au fost demarate cele mai recente lucrări de reabilitare. Deși acestea aveau ca termen de finalizare inițial anul 2022, nu sunt finalizate nici acum. Autoritățile estimează că istorica clădire ar putea fi inaugurată în primăvară, când va avea loc și primul eveniment. Cazinoul va deveni un important centru cultural, urmând să găzduiască expoziții, concerte, conferințe, etc. într-o sală de festivități cu 150 de locuri și într-un centru multifuncțional cu 200 de locuri. Reabilitarea cazinoului a durat cinci ani și a costat peste 200 de milioane de lei.
Citeşte şi: Litoralul românesc – din ce plaje și localități este alcătuit și ce obiective turistice poți vedea
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/281_a25ef83be6cf74a4c636b5a407f5e198.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/153_d06bd5e6affed972a4e04d96acea21e2.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/197_f360494af9994e5ea0a806a4fcef655e.jpg)
:quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/276_17e965b0f731396553ec3723a734e625.png)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/43_747001f1a36aa1ca133d41195e836267.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/15_abb79e55a53807b7234568fd0c991b14.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/253_f0356f8691676e83a5b71d732a341c36.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/190_350830656eba9deb8021852b62e7a660.jpg)