- Jules Verne (n. 1828 – d. 1902) a locuit în Amiens timp de 34 de ani (1871-1905). A fost chiriaș al „Maison à la Tour” (Casa cu Turn). Casa a fost achiziționată și deschisă publicului ca muzeu în 1980. A fost restaurată și și-a redeschis porțile în 2006.
Cuprins:
„Maison” din cărămidă roșie și globul pământesc
Să te duci la Amiens fără o vizită la casa lui Jules Verne, în universul autorului care a scris „Ocolul Pământului în 80 de zile”, „Călătorie spre centrul Pământului” sau „20.000 de leghe sub mări”, nu se cade.
Romancierul, originar din Nantes, a dat peste această casă mare din cărămidă roșie din Amiens, situată la colțul bulevardului Loungeville cu strada Charles Dubois, apoi oferită spre închiriere. S-a mutat acolo împreună cu soția sa, Honorine.
În biroul de la etaj a scris și s-a jucat cu globul pământesc până în 1900.
:contrast(8):quality(75)/https://mediacdn.libertatea.ro/unsafe/870x0/smart/filters:format(webp):contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/02/1-intrare-casa-jules-verne-amiens.jpg)
Cel mai tradus scriitor francez din lume locuia la Paris când a venit pentru prima dată la Amiens în 1856 pentru nunta unui prieten.
Honorine, dragostea mea
În timpul vizitei sale, s-a îndrăgostit de sora miresei, Honorine de Vianne, tânăra mamă văduvă cu două fiice, și s-a căsătorit cu ea, în anul următor. S-au stabilit definitiv la Amiens în 1871, potrivit prezentării Amiens Tourisme.
„Era un muncitor enorm. Se trezea la 5.00 și scria. Nu avea un stil instinctiv. Revizuia neobosit fiecare propoziție de 50-60 de ori cu creionul. Soția sa copia mai târziu manuscrisul cu cerneală. Jules Verne nu avea dezinvoltura unui Balzac, care putea scrie oriunde, chiar și înghesuit într-o diligență”, explica strănepotul său, Jean, pentru APM.
„Parcă m-am născut aici!”
În 1875, autorul, pasionat de orașul său adoptiv, a ținut un discurs sub forma unei povestiri scurte intitulat „Un oraș ideal” în cadrul unei sesiuni publice a Academiei d’Amiens.
„Iată-mă pe deplin cetățean al orașului Amiens. Mi se pare că m-am născut aici”, i-a scris Verne într-o zi prietenului său Félix Duquesne
Scriitor prolific, Jules Verne și-a scris cele mai cunoscute romane în casa din Amiens. Povestirile sale, întotdeauna foarte bine documentate, au loc în general în a doua jumătate a secolului al XIX-lea.
Multe dintre operele lui Jules Verne fac parte din seria „Călătorii extraordinare”, care conține 62 de romane și 18 povestiri scurte, printre care:
- Cinci săptămâni în balon (1863);
- De la Pământ la Lună (1865);
- Douăzeci de mii de leghe sub mări (1870);
- Ocolul Pământului în 80 de zile (1873).
De neuitat sunt Copiii căpitanului Grant (1868) sau Steaua Sudului (1884).
Opera sa a devenit universală și a suferit numeroase adaptări în film, fiind totodată transpusă în benzi desenate, piese de teatru, opere, muzică și jocuri video.
:contrast(8):quality(75)/https://mediacdn.libertatea.ro/unsafe/870x0/smart/filters:format(webp):contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/02/afis-teatru-ocolul-pamantului-in-80-de-zile.jpg)
Bucureștiul de pe pardoseală
Ocolul Pământului în 80 de zile n-a trecut prin România, dar la unul dintre etaje, pe o hartă uriașă de pe pardoseală este însemnată și capitala României.
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/02/3-harta-pardoseala-bucuresti-casa-jules-verne-1024x768.jpg)
Traseul original al lui Phileas Fogg nu trece prin România. Fogg călătorește din Londra spre Suez, Bombay, Calcutta, Hong Kong, Yokohama, San Francisco, New York și înapoi la Londra. În Europa, el trece rapid prin Paris și Brindisi (Italia).
S-a iubit cu o româncă și a fost la Giurgiu, în București, Brașov și Hunedoara?
Cinci dintre romanele verniene au legătură cu România:
- Kéraban Încăpățânatul (1882) – în periplul său în jurul Mării Negre, Kéraban trece prin Dobrogea;
- Mathias Sandorf (1885) – castelul contelui maghiar este situat în Transilvania;
- Claudius Bombarnac (1891) – în vagoanele trenului Marele Transasiatic se află un călător clandestin român, Cincu, plecat s-o întâlnească pe logodnica sa, Zinca, la Pekin;
- Castelul din Carpați (1892) – întreaga acțiune se petrece în Transilvania;
- Pilotul de pe Dunăre (1901) – ultima etapă a călătorie pe Dunăre are loc de la Porțile de Fier până în Delta Dunării.
În cartea „Pe urmele lui Jules Verne în România” (1978), Simion Săveanu, decedat în 2006, a emis ipoteza că între 1882 și 1884 Jules Verne s-a fi iubit cu o anume Luiza Müller, originară din Homorod (județul Brașov).
La îndemnul ei, ar fi făcut o călătorie incognito cu o navă pe Dunăre până la Giurgiu, apoi cu trenul la București și apoi la Brașov și, în final, la Homorod.
Cu această ocazie ar fi cutreierat prin regiune mai multe săptămâni și ar fi vizitat Castelul Colț (pe teritoriul satului Suseni, județul Hunedoara), care a devenit sursă de inspirație pentru romanul „Le Château des Carpathes” („Castelul din Carpați”).
Pe de altă parte, nota Adevărul, Ion Hobana (1931-2011) cunoscut specialist român în opera lui Jules Verne, susţinea în „Douăzeci de mii de pagini în căutarea lui Jules Verne” (2000) că scriitorul francez n-a vizitat niciodată România şi că numai fiul său, Michel, ar fi poposit în zona dunăreană între anii 1898 şi 1902. Potrivit cercetătorului, pentru scrierea romanelor care înfăţişează spaţiul românesc, scriitorul s-a inspirat din impresiile de călătorie ale unui geograf.
Traseul Aronnax și autobuzele colantate cu poza lui Jules Verne
Un traseu în 19 etape care traversează diverse locuri dedicate geniului creativ și imaginației lui Jules Verne este accesibil în centrul orașului Amiens și Le Crotoy.
Aronnax este prezentat drept „traseu turistic literar și cultural, potrivit și pentru familii”. Datorită codurilor QR instalate pe consolele bilingve, aveți acces la videoclipuri captivante, fragmente din romanele citite de actorul Jean-Michel Noirey, chestionare pentru cei mai mici și alte surprize.
De asemenea, toate autobuzele din oraș sunt colantate cu poza lui Jules Verne, iar transportul public este gratuit în fiecare sâmbătă.
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/02/4-autobuze-jules-verne-gratuite-sambata-amiens-1024x768.jpg)
„A fost un om al mării”
În copilărie, Jules Verne a trăit în Nantes. Orașul era deja un port comercial aglomerat. El privea navele sosind și plecând, cu mărfurile încărcate și descărcate. Această activitate constantă îl fascina. Îi plăcea să găsească singurătatea lângă mare; era cu siguranță un refugiu pentru el. Obișnuia să stea într-o simplă barcă cu vâsle de-a lungul țărmului și să scruteze orizontul.
A fost un om al mării înainte de a fi un om al naturii. Puține dintre romanele sale nu reușesc să evoce marea sau oceanele. A fost unul dintre primii care au înțeles importanța mării pe Pământ – Jean Verne
Contrar opiniei populare, el nu era specialist în științe navale sau în științe. S-a inspirat din cunoștințele timpului său și a cerut sfaturi de la experți. Ca un cercetător, a adunat informații pentru a-și susține scrierile. Un adevărat artist, a inventat lumi în intimitatea biroului său, ca într-un atelier.
Stră-strănepoții
Michel, singurul fiu al lui Jules Verne, a avut 3 copii: Michel, Georges și Jean-Jacques. Acesta din urmă, autorul unei biografii a bunicului său sub numele de Jean Jules-Verne, a fost tatăl lui Jacqueline (născută în 1921) și Pierre (1931-1972). Pierre este tatăl lui Jean-Michel (66 de ani), stră-strănepotul scriitorului.
Din a doua sa căsătorie a lui Jean-Jacques s-a născut Jean (73 de ani), al doilea stră-strănepot a lui Jules.
Jean-Michel, 65 de ani, jurnalist de investigație și scriitor, și Jean nu se înțeleg!
Fost cântăreț de operă, Jean, care locuiește la Strasbourg, a descoperit imensa operă a străbunicului său abia la vârsta de 22 de ani. În 2005, Jean a lăsat moștenire întreaga sa avere orașului Nantes, tot ce i-a mai rămas din ilustrul său strămoș.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/280_e8d1a8e8482d6be7c880d89ad088cdd4.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/280_a7243cca37802d6cd4c3e23ad944da76.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/280_4af4222442fe10e188cb8af4bfe72d25.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/280_d58fe1297aa93e77d8e2102a121fc909.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/280_3d56edd2b3001dd003aeb8363fc62534.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/280_0c491f402d1f3db96545a36adc3c1434.jpg)
:quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/276_fcd1d384073224ec2199f1869361ef02.png)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/206_761aced063389f12406b7b320c1bd8c2.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/278_2dc662106ae0fd2996003075f7b5dc72.jpeg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/50_027bc5e0884cd5f20401d1f653addb72.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/281_a22b1443b905f56da42292528d1fd6ce.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/153_3e6417414184ca71f7023a6872666571.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/233_5cb06e43a186f695d1c40c1e289e4b5e.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/253_44aa85301d941e7dcb8fd8a7d390bd2d.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/197_b766093f9bc411b49cee1fc8f5e911af.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/284_f30575ddeb2de71c11e60b484508d4a4.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/275_7f0b16ebab2b1809b31ac690110ef3c9.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/274_bddf343460099a541b2bbadcbd896d09.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/274_2b0b0d6a5c157124cf837250547e03ca.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/288_745d5002766da97c45b2f3399408edbb.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/16_7ea723bd07bc6b8fc43a378e9ba80b3c.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/289_44d867c5699b60885e9acc72bfea85aa.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/206_35559afd35699db00b8e5aaa5ce50ef4.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/255_082288d6afe7b45890f976d0f3ac9623.webp)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/02/colaj-jules-verne-amiens.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/204_c34be7f2948651005e925f46198f0cc2.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/204_0a3a2d473c1b3c3debcf54988c121712.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/04/reclame-online-influenceri-shutterstock1940651206-copy.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/04/bani-partide-pentru-siteuri-online.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/287_8ce43bdb36ce696752bba1db10ab1739.jpeg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/287_4ca2a90a6843f260d687d82e63902556.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/04/andra-maruta.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/04/romanii-au-talent-editia-13-2-1.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/172_6248df911a5c642265b899d04e8fdb8d.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/172_cd6ce7149070819a8a9e80b076909123.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/179_3a65ef23db354ac092f7c2c1b42705e9.jpg)
:quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/179_246042b34857f66661de2bdd7c770f01.png)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2025/11/sorin-grindeanu-psd-cristian-otopeanu-4.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/02/ilie-bolojan-premier-guvern-1-e1772284876751.jpg)
:quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/04/tanar-copywriter-concediat-doua-ori-40-de-zile.png)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/04/tractor-parcat-in-hambar.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/04/ouaprepelita-cuptor-1.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/04/mamaia-fratelli-summerland.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/03/horoscop-leu.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/04/izvorul-tamadurii.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/04/avion-boom-sonic.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/04/obiceiuri-care-iti-strica-parul-in-timp-ce-dormi.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/04/ceai-de-dafin.jpg)
:quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/04/centrale-apartament-interzise.png)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/04/elena-stancu-si-cosmin-bumbut-au-documentat-viata-reala-a-diasporei-romanesti.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/04/benzinarie-combustibil-plin-masina-7-aprilie-2026-e1775712550573.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/04/roman-cautiune-binecuvantat-americani.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/04/ilie-bolojan-george-simion-hepta8248545-scaled.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/04/cel-mai-bun-prieten-shutterstock684415648-copy.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/04/sorin-grindeanu-ilie-bolojan-shutterstock2672892819-copy.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/03/donald-trump-presedinte-sua-10-4.jpg)
Loghează-te în contul tău pentru a adăuga comentarii și a te alătura dialogului.