Mănăstirea Ghighiu – lăcașul unde mii de credincioși merg să se roage

Mănăstirea Ghighiu este un lăcaș încărcat de istorie și adăpostește icoana Maicii Domnului „Siriaca” la care mii de credincioși se roagă frecvent.

Mănăstirea Ghighiu – scurt istoric

Cele mai vechi mărturii despre Mănăstirea Ghighiu datează de la sfârșitul secolului al XVI-lea, când este menționat pe aceste locuri schitul logofătului Coresi și al jupâniței Slăvița.

Pe parcursul anilor, sunt menţionate documente din care rezultă dobândirea de posesiuni de către mănăstire: la 9 mai 1636, un document al lui Matei Basarab vorbeşte despre posesia fetelor Semei din Stânceşti asupra viilor Măineasca Călini de la Găgeni şi de la Călugăreni, iar la 7 iunie 1650, un document al aceluiaşi domnitor menţionează stăpânirea Radului şi a lui Dragomir asupra moşiei Fundeni.

VEZI GALERIA  FOTOPOZA 1 / 5

Treptat, însă, urmele sihăstriei de aici aveau să se şteargă.

Puţină lume ştie că Mănăstirea Ghighiu a jucat un rol important şi în dezvoltarea farmaciei ştiinţifice pe meleaguri prahovene, fiindcă încă înainte de anul 1764, aici se prepara apa de melisă sau roiniţă, folosită ca medicament.

Recomandări

Dosarul polițiștilor-torționari de la Secția 16, condamnați la închisoare. Instanța: „Scopul lor a fost de a pedepsi și de a înjosi”

În anul 1864, Gheorghe Tattarescu, considerat „cel mai tipic academist” şi pionier al neoclasicismului în pictura românească, lucrează la decoarea interioară a pereţilor mănăstirii, iar lăcaşul de cult avea să fie sfinţit la 31 martie 1866.

În istoria mănăstirii sunt consemnate şi alte evenimente dintre care unele pline de dramatism. Spatiile gospodăreşti au fost transformate în casa de doctorii în timpul epidemiei de holeră din anul 1892. Au urmat apoi foarte multe incendii: în 1906, 1909, 1922 – când a ars biblioteca mănăstirii, 1945 şi 1946.

Fundaţia actualei biserici este clădită pe blocuri masive de piatră, pe care s-au ridicat ziduri de cărămidă. Arhitectura bisericii aminteşte de stilul brâncovenesc: forma de treflă, o singură turlă pe naos şi pridvor deschis în faţă.

În perioada războiului de independenţă din anul 1877, la cererea Mitropolitului Calinic Miclescu, Mănăstirea Ghighiu a găzduit armata şi prizonierii de război.

Recomandări

Vasile Coman, liderul grupului de ingineri care a evadat cu iahtul din România comunistă: „Securitatea nu a înțeles când și cum am plecat”

Cum ajungi la Mănăstirea Ghighiu

Mănăstirea Ghighiu se află pe Centura orașului Ploiești, la aproximativ 44 km de Centura Bucureștiului dacă se urmează drumul european E60 / DN1, sau la o distanță de aproximativ 60 km de Centura Bucureștiului dacă se merge pe autostrada A3. Ambele variante ajung aproximativ în același loc, de unde se poate urma drumul județean DJ101D – Centura Ploieștiului și se pot urmări indicatoarele spre mănăstire.

Program de vizitare

În prezent în Mănăstirea Ghighiu vieţuiesc 45 de monahii, stareţă fiind monahia Epiharia Lungu. Programul de vizitare al mănăstirii Ghighiu: Zilnic: 07:00 – 21:00. Program vizitare Paraclis (Biserica Mică): Zilnic: 08:00 – 19:00.

Legenda Mănăstirii Ghighiu

Legenda spune că atunci când căuta loc de mănăstire, călugărul Agapie împreună cu patru ucenici, obosiţi de drum, au poposit într-o poiană din Codrii Vlăsiei pentru a se odihni.

Aici au fost treziţi de un foşnet, susurul unui izvor, ei înţelegând astfel că aici este locul potrivit unde să facă un schit, devenit astăzi Mănăstirea Ghighiu. Tot de la acest izvor se spune că şi-a luat mănăstirea hramul, „Izvorul Tămăduirii”.

Tot legenda spune că acesta este un izvor cu apă tămăduitoare, dovedindu-se în timp, conform mărturiilor oamenilor care au consumat această apă cu credinţă, că este vindecător de boli.

Recomandări

LIVE TEXT: Mii de oameni, la protestul organizat de AUR în București. Horaţiu Potra şi fiul său, ridicaţi de jandarmi de la manifestație

Ce poți vedea la Mănăstirea Ghighiu

Colecţia de artă a mănăstirii, organizată în anul 1964 constituie un adevărat tezaur de tipărituri, icoane vechi, obiecte de cult şi alte valori ale patrimoniului cultural istoric.

În anul 1992 s-a ridicat, în partea stângă a bisericii, un aghiasmatar, iar în anul 1995 se deschide un nou şantier spre miazănoapte pentru a se ridica o nouă poartă încadrată de chilii.

La 1 mai 2008, Maica Pelaghia Tudor predă păstoria monahiei Eupraxia Neacşu, care a construit clădirea stăreţiei, mănăstirea a fost împrejmuită cu gard de zid pe latura de nord, s-au executat lucrări de consolidare la biserica mică înnoindu-se cu pictură nouă şi mobilier nou.

Vatra mănăstirii cu pământ de cultură, grădină de zarzavaturi şi livadă, este întinsă pe nu mai puţin de 22 de hectare.

Mănăstirea păstrează însă o icoană foarte valoroasă, Icoana Maicii Domnului cu Pruncul, „Sirianca”, zugrăvită pe lemn de santal, datând din secolul al XVI-lea. Ea a fost dăruită mănăstirii de episcopul Vasile Samaha de Sergiopolis din Siria, la 25 februarie 1958.

• Descoperă cele mai frumoasă mănăstiri din România

Urmărește-ne pe Google News