„O lume fără cărți este o lume fake: fake news, fake values, fake people” - răbufnirea a 10 directori de editură
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Managerii celor mai importante edituri din România au vorbit într-o anchetă de opinie publicată de Forbes despre nevoia de a stimula apetitul românilor pentru lectură. Majoritatea atrag atenția că autoritățile au lăsat fără pârghii de sprijin editurile lovite de criză în perioada pandemiei.
Cuprins:
- „Pasiunea pentru citit este ca mersul pe bicicletă”
- Războiul a deschis alt capitol în tranzitul cărților peste Prut
- Statul nu ajută nici editurile, nici cititorii
- Prețul hârtiei a crescut cu 250%
- Dezinteresul autorităților în a stimula interesul pentru lectură
- „Trăim într-o lume fake”
- O perspectivă diferită: „Nu a fost o scădere drastică”
Piața de carte din România s-a confruntat, în 2022, cu o serie de provocări, dintre care multe au continuat în anul acesta. Inflația ridicată, creșterea prețului la energie și războiul din Ucraina au fost cele mai invocate obstacole de către managerii a zece edituri de pe piața din România.
Jurnalistul și scriitorul Petre Barbu a publicat interviurile în Forbes. Ancheta de opinie arată cum au afectat aceste fenomene prețul cărților și vânzările, dar și care sunt sursele de îngrijorare privind viitorul pieței de carte.
„Pasiunea pentru citit este ca mersul pe bicicletă”
Ana Lotts-Nicolau, directorul general al Editurii Nemira, spune că anul 2022 poate fi descris cel mai bine de cuvintele „instabilitate” și „incertitudine”. Piața de carte nu a fost însă afectată doar de starea economică generală, ci și de modul în care publicul românesc este interesat de carte. Iar România se află la coada clasamentului european când vine vorba de cărți citite, arată sondajele de opinie.
Suntem cea mai mică piață raportat la numărul de locuitori din Uniunea Europeană. Doar 60 de milioane de euro sunt cheltuite anual pentru carte în România, același nivel ca în Bulgaria, o țară de 7 milioane de locuitori. Ungaria are 9 milioane de locuitori și o piață de circa 130 de milioane de euro.
„În România nu a existat vreodată o strategie naţională pentru cultură şi educaţie. Odată căpătată, pasiunea pentru citit este ca mersul pe bicicletă: nu se pierde, nu se uită.”, a spus directorul de la Nemira.
În continuare, îngrijorările editurii privind viitorul se rezumă la aceleași coordonate economice și la problemele sociale cu care se confruntă România: „plecarea a 5 milioane de cititori, abandonul școlar (42%, conform BRIO), analfabetismul funcțional, spațiul mediatic care promovează și validează «vedete» fără substanță, lipsa oricărui efort al statului de a încuraja lectura și cultura scrisă”. La acestea se adaugă și faptul că multe școli rurale nu au biblioteci școlare sau, dacă le au, fondul de carte este învechit, mai punctează Ana Lotts-Nicolau.
Războiul a deschis alt capitol în tranzitul cărților peste Prut
O perspectivă ușor diferită asupra situației oferă Gheorghe Erizanu, directorul Editurii Cartier, din Republica Moldova. „Războiul a influențat cel mai puternic piața de carte”, susține acesta.
Pentru Editura Cartier, intensificarea tranzitului prin vămile moldo-române a însemnat creșterea costurilor de import-export. „Perioada de așteptare în vamă a crescut de la o zi până la șapte zile în cele mai aglomerate timpuri. Respectiv, nu mai poți face export în mașini de până la 1,5 tone. Costurile din vamă devin prea mari. Am fost nevoiți să apelăm la companiile mari de transport. Deci, și timpul de livrare a cărții din Chișinău în București și în toate librăriile bune din România a crescut de la una-șapte zile la două-trei săptămâni”, explică Gheorghe Erizanu.
În ce privește apropierea românilor de carte, Erizanu invocă aceeași lipsă de implicare a autorităților. „În România, editorii au fost lăsați aproape singuri în fața cititorului. Și atunci, tot ei au organizat festivaluri de literatură, reviste literare, conferințe de promovare a culturii și lecturii.”
<strong>Dă, însă, exemplul pozitiv al administrației de la Chișinău, unde președinta Maia Sandu susține dezvoltarea cluburilor de lectură. „Noi eram o republică a cenaclurilor, cu cei mai mulți poeți pe metru pătrat. Sper să creștem astfel și cititori”, comentează Gheorghe Erizanu. </strong>
Statul nu ajută nici editurile, nici cititorii
„Datele financiare din 2022 sugerează o creștere a cifrei de afaceri cu aproximativ 8-10%”, spune Irén Arsene Máté, directoarea Curtea Veche Publishing, „însă inflația de 15% a diluat aparenta creștere a cifrei de afaceri”.
În acest context, consideră că piața editorială ar fi trebuit să beneficieze de sprijin din partea statului, însă „susținerea industriei de carte nu a reprezentat o prioritate pentru guvernanți”.
Acuză aceeași politică neintervenționistă și când vine vorba de statisticile privind obiceiurile de lectură din România. „Crearea și implementarea unor campanii de promovare a lecturii la nivel național, în școli și în comunitățile locale, pe canalele de televiziune și pe întregul spectru media, ar trebui să fie o prioritate”, spune Irén Arsene Máté în ancheta Forbes.
În prezent, situația este atât de gravă, încât Eurostat nu poate măsura cu precizie consumul de carte din România – suntem sub limita de eroare.
Prețul hârtiei a crescut cu 250%
Criza care a lovit puternic și personalizat piața de carte a fost creșterea prețurilor la hârtie, o confirmă toți managerii. „Criza hârtiei a început încă din pandemie, însă s-a resimțit mai puternic în anii ce au urmat. Prețurile au crescut foarte mult. Ceea ce ne-a ajutat pe noi, ca editură, a fost faptul că ne-am pregătit cu un stoc mare de marfă. Însă prețul hârtiei sau prețul cartonului a continuat să crească, chiar s-a triplat”, explică Florentina Ion, fondator Didactica Publishing House. „Este tot mai dificil să oferi un produs de calitate la un preț accesibil.”
„Chiar dacă cifrele de afaceri ale actorilor din piața de carte nu indică o cădere, măsurată în termeni de număr de volume vândute, scăderea e vizibilă: aceiași bani, dar mai puține cărți”, spune și Silviu Lupescu, directorul general al Editurii Polirom.
Situația e confirmată pentru Forbes și de Norbert Schmoll, CEO al Editurii Booklet: „În perioada de revenire de după pandemie, lanțurile de aprovizionare din China au fost grav afectate de o creștere abruptă a cererii și de schimbările acordurilor economice dintre Uniunea Europeană și China, care au perturbat transportul și relațiile economice. Se comanda hârtie din China, dar nimeni nu știa când ajunge și, din această cauză, distribuitorii s-au orientat spre Rusia și Belarus, care ulterior au intrat sub incidența sancțiunilor. Așa că ne-am orientat spre hârtia adusă din Australia”.
Dacă la început de 2022 vorbeam de o creștere a prețului hârtiei de până la 70%, până la sfârșitul anului am ajuns la aproximativ 250%.
În 2023, perspectivele economice – ce vizează inflația încă mare și o potențială recesiune – creionează un scenariu sumbru pe industria de carte, mai spune CEO-ul Booklet. „În perioadele de criză, cartea e printre primele bunuri la care populația renunță, iar acest lucru are efecte grave pe termen lung în societate”, atenționează acesta.
Dezinteresul autorităților în a stimula interesul pentru lectură
„Pot spune că în 2023, cartea a ajuns un produs de lux”, spune Luiza Penescu, manager al grupului editorial Corint. Aceasta explică faptul că anul trecut, încasările au fost cu 20% mai mari decât în 2021, dar consumul de carte a scăzut cu 40%. Cauza principală a acestui fenomen este că „prețul cărților aproape s-a dublat din 2019 până acum”, arată directoarea.
Aceeași idee este avansată și de directorii grupului editorial Litera, Dan și Marin Vidrașcu: „Interesul pentru lectură trebuie cultivat și sprijinit, inclusiv prin programe și strategii care să încurajeze consumul de carte nu doar la nivel formal”.
„Trăim într-o lume fake”
Dincolo de inflație, dificultățile lanțurilor de aprovizionare și incertitudinea creată de război, Costel Postolache, directorul general al grupului editorial Integral, identifică și alte probleme, mai subtile, cu care se confruntă industria, cu ecouri în întreaga societate.
O lume fără cărți ne arată că „trăim într-o lume fake: fake news, fake values, fake people. Așa ajungem la conținut fals, la cărți false, nu falsificate, ci doar cărți al căror conținut este nul, la autori falși: ghostwriters n-au fost inventați acum, dar ponderea lor în portofoliul de autori n-a fost niciodată atât de mare și de vizibilă; ce să mai spunem de cărțile al căror conținut nu a fost scris, ci generat de mașini inteligente”, explică Costel Postolache.
În același timp, la fel ca alți manageri, atrage atenția asupra lipsei de sprijin din partea autorităților. „Proiectul de ajutorare a editurilor care au avut de suferit financiar de pe urma pandemiei, anunțat în numeroase rânduri cu surle și trâmbițe de Ministerul Culturii, nu s-a pus în aplicare nici după doi ani, deși fuseseră parcurși toți pașii necesari. Multe edituri mici au dispărut, altele nu se simt prea bine. Unele edituri mari s-au consolidat, au apărut jucători noi, finanțați din alte industrii”, arată Costel Postolache.
O perspectivă diferită: „Nu a fost o scădere drastică”
Florin Enceanu, director la Editura Bookzone, contrazice analizele sumbre ale anului 2022 în industria de carte. „Pe perioada pandemiei, cifrele ne arată că nu a fost o scădere drastică față de 2018 sau 2019, ci mai degrabă o migrare a clienților din offline către online”, spune acesta.
<strong>O schimbare mult mai brutală a avut loc odată cu izbucnirea războiului din Ucraina, susține Enceanu: „Este cea mai drastică scădere pe care am înregistrat-o de la înființare. Spre bucuria noastră, acest șoc a durat doar o lună, în care am observat o scădere de 80%”.</strong>
Confirmă însă creșterea costurilor de tipar cu 48%. „Tipografiile ne explicau cum cumpărau hârtia de tipar «în orb», întrucât prețurile furnizorului erau unele la plasarea comenzii și altele când ajungea hârtia în tipografie”, explică directorul Bookzone.
Florin Enceanu vine cu o opinie contrară în ce privește apetitul pentru lectură. Românilor le place cartea, iar afirmația e susținută de cifrele de vânzări comparate: „Mai exact, în 2018, piața de carte însuma 128.198.089 de euro, iar în 2022, piața a crescut la 172.534.247 de euro. Așadar, avem o creștere de peste 44 milioane de euro.”
Sthelian 19.08.2023, 21:29
La 40% analfabeti functionali de unde cititori de carti? In plus sunteti atitea edituri si cu atit de multe titluri scoase incit si sa fii doritor, tot nu poti lua decit foarte putin... O carte citit la doua saptamini da o medie de 26 de carti pe an. A, si sa nu uit, tirajele minuscule fac preturile sa fie in cer. Numai 1 exemplar de fiecare biblioteca ar creste tirajul de 4-5 ori..
Simona.T 19.08.2023, 21:51
asta cam asa este
demostene1 19.08.2023, 22:20
Nu știu de unde prețul hârtiei poate sa crească așa mult și să rămână așa sus mult timp. Cum sa citească cineva o carte daca Dune, carte apărute acum 50 de ani costa 70 de lei? Sau cărțile lui S. King costa 70-80 de lei? Nu e doar prețul hârtiei care umfla așa mult prețul final. Dar oricum, cine are de citit citește, găsește anticariate sau ediții mai vechi. Chiar și dacă ar fi ajutați cititorii să își cumpere cărți, ar rămâne același bazin de cumpărători care ar fi interesați de citit. Nu ar începe cu eva care nu a citit o carte de 10 ani sa cumpere.
Paradoxal 19.08.2023, 22:26
Așa cum menționa comentariul anterior, nu prețul cărților, ci slaba calitate a educației e de vină pentru lipsa de lectură. Se adaugă factori istorici-culturali: suntem doar a treia generație alfabetizată, avem o tradiție ortodoxă care promovează ritualul în dauna citirii Evangheliei, etc.
mariussorin75 19.08.2023, 23:03
La ce scriitori contemporani avem nu mai mira pe nimeni situatia...pe vremuri nu se scria ca sa ti se scurteze perioada la puscarie