Cât de agresiv este, de fapt, peștele-iepure care a ajuns în apele din Grecia: „Marea nu este o piscină”
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Grupurile de Facebook dedicate românilor care își petrec vacanțele în Grecia au fost inundate în ultima perioadă de întrebări și postări îngrijorate cu privire la așa-numitul „pește-iepure” (Lagocephalus sceleratus), cunoscut și sub numele de pește-balon. În timp ce unele titluri din presa internațională vorbesc despre un „pericol iminent” pe plajele elene, administratorii comunităților online și experții îndeamnă la calm.
Cuprins:
De unde a apărut „peștele-iepure”
Problema nu este deloc nouă. Potrivit Centrului Elenic pentru Cercetări Marine (HCMR), peștele-iepure este o specie invazivă originară din regiunea Indo-Pacifică, care a pătruns în Marea Mediterană prin Canalul Suez. Prima sa înregistrare oficială în apele Greciei a avut loc în anul 2005, adică în urmă cu 21 de ani. De atunci, specia s-a răspândit în aproape toate mările grecești, în special în sud, în jurul insulei Creta și în zona Atenei.
Denumirea de „pește-iepure” provine de la trăsăturile sale fizice particulare, explicate de specialiștii de la Muzeul Național de Istorie Naturală „Grigore Antipa”: „Denumirea populară de „pește-iepure” provine de la cei patru dinți puternici, uniți într-o structură asemănătoare unui cioc, care amintește de incisivii unui iepure. Cu ajutorul acestora poate sparge cochilii, tăia plase de pescuit și provoca răni serioase dacă este manipulat necorespunzător. ”
„În ultimele zile, numeroase articole din presa internațională au atras atenția asupra prezenței peștelui-iepure (Lagocephalus sceleratus) în apele Greciei. Deși titlurile sunt adesea spectaculoase, realitatea merită privită cu calm și din perspectivă științifică. Originar din regiunea Indo-Pacifică, acest pește a pătruns în Marea Mediterană prin Canalul Suez și și-a extins rapid arealul în ultimele decenii. Astăzi, specialiștii îl consideră una dintre cele mai problematice specii invazive din estul Mediteranei, deoarece afectează ecosistemele locale și activitatea pescarilor.”, au mai scris cei de la Muzeul Antipa.
Panică pe grupurile de Facebook
Pe grupurile de Facebook dedicate vacanțelor în Grecia, tot mai mulți români pun întrebări legate de peștele-iepure.
„Pentru cei care se află în Grecia în această perioadă, aveți informații actualizate despre așa-numitul „pește iepure”, având în vedere știrile apărute în ultima vreme?”, este una din zecile de întrebări.
„Poate cineva să confirme ca a fost mușcat de pestele iepure, sau măcar dacă a auzit la cineva apropiat? Eu bănuiesc ceva bizar în aceasta știre!”, scrie altcineva.
Postările legate de acest pește iepure au sute de comentarii. Oamenii spun că nu au văzut un astfel de pește în apele din Grecia.
„E doar un pește. Cred că exceptând rechinii și piranha, știți și voi că peștii se sperie când vă văd în apă și fug, nu? Că ați mai fost la mare, i-ați văzut și voi, nu?”, a scris Dan Adrian Drăgan, administratorul grupului de Facebook Forum Grecia, încercând să micșoreze numărul de postări și să calmeze turiștii.
„Dar mai este adevărat și că turiștii, în goana lor spre cele mai frumoase poze (așa ca mine de exemplu), pot să hrănească peștii iar ei să își schimbe temporar comportamentul. Asta s-a întâmplat, cel mai probabil, și cu cei doi turiști despre care se spune că au fost mușcați pe lângă Atena. Un accident singular, provocat de turiști, nu pentru că sunt peștii ăștia agresivi cu oamenii.”, a mai scris acesta.
„Hai vă rog să ne calmăm, hai să ne informăm din surse sigure și actualizate, hai să nu ne mai speriem de pești verzi pereți.”, a concluzionat administratorul grupului de Facebook.
Cât de periculos este pentru cei care se scaldă în mare
Contrar zvonurilor de pe rețelele de socializare, peștele-iepure nu vânează oameni.
Este un prădător oportunist care se hrănește cu pești, cefalopode și nevertebrate marine.
Conform datelor oficiale ale HCMR, nu există un sistem de înregistrare a unor atacuri sistematice asupra turiștilor. În Grecia, a fost confirmat un singur incident de vătămare corporală a unui bărbat care se scălda în Creta, în anul 2022. Zvonurile recente privind atacuri violente pe plajele de lângă Atena nu au fost confirmate științific și sunt considerate exagerări de moment.
Un studiu științific publicat în 2024 a identificat 28 de cazuri documentate de atacuri fizice asupra oamenilor în estul Mediteranei între 2004 și 2023. Majoritatea incidentelor raportate au avut loc în Siria, Turcia și Liban. Concret, 28 de atacuri în aproape 20 de ani.
Cele mai multe răni apar atunci când peștele este prins accidental de pescarii amatori și aceștia încearcă să-l scoată din cârlig sau să-l atingă fără protecție.
Adevăratul pericol: O toxină mortală în farfurie
Dacă prezența sa în apă nu ar trebui să provoace panică printre înotători, pericolul major și real este legat de consumul alimentar.
Țesuturile peștelui-iepure conțin tetrodotoxină (TTX), o neurotoxină extrem de puternică. Ingerarea acesteia poate provoca paralizia sistemului respirator și insuficiență cardiacă fatală.
Din acest motiv, legislația Uniunii Europene interzice strict comercializarea și consumul acestei specii.
Până în prezent, în Grecia s-a înregistrat un singur caz de otrăvire (cinci marinari străini care nu știau ce pește au gătit pe vas), însă nu s-au înregistrat decese.
Coșmarul pescarilor greci: pagube de mii de euro
Dacă pentru turiști riscul este minim, pentru pescarii profesioniști din Creta și insulele Dodecaneze, peștele-iepure este un adevărat coșmar economic.
Având fălci extrem de puternice, acești pești distrug plasele, rup frânghiile și mănâncă capturile comerciale de valoare.
Biologul marin Nota Peristeraki (HCMR) estimează că pierderile financiare provocate de această specie se ridică, în medie, la 8.500 de euro pe an pentru fiecare navă de pescuit de coastă.
În prezent, autoritățile elene caută aprobarea Comisiei Europene pentru un program pilot de pescuit subvenționat, prin care pescarii să fie plătiți pentru a captura și elimina aceste exemplare, reducându-le astfel populația.
Ghid de prim ajutor: ce trebuie să faci dacă ești mușcat
Deși mușcătura peștelui-iepure nu este veninoasă (nu injectează venin prin dinți), musculatura puternică a fălcilor poate provoca răni adânci și sângerări abundente.
Crucea Roșie Elenă (HRC) a emis un ghid clar de măsuri de prim ajutor:
- Curățarea imediată: Spălați rana cu multă apă curentă curată și săpun. Nu aplicați antiseptice locale fără recomandarea unui cadru medical.
- Oprirea sângerării: Aplicați o presiune fermă și constantă pe plagă cu un tifon sau o cârpă curată. Dacă rana este la mână sau la picior, mențineți membrul ridicat deasupra nivelului inimii.
- Asistență medicală obligatorie: Mergeți de urgență la cel mai apropiat cabinet medical. O mușcătură adâncă poate necesita sutură (copci) și, obligatoriu, administrarea unui vaccin antitetanos.
- Cazuri grave: Dacă sângerarea nu se oprește sau vă aflați într-o zonă izolată, sunați imediat la Numărul European de Urgență 112.
„Pentru turiști, mesajul este simplu: bucurați-vă de mare, observați fauna marină cu respect și evitați să atingeți animale necunoscute. Prezența peștelui-iepure nu trebuie să provoace panică, însă reprezintă un bun prilej de a înțelege cum schimbările climatice, transportul maritim și deschiderea căilor de migrație pot modifica biodiversitatea mărilor și oceanelor. Să nu uităm că marea nu este o piscină, ci un ecosistem complex și viu, pe care îl explorăm cu respect și prudență, ca oaspeți în lumea locuitorilor săi!”, au concluzionat specialiștii de la Muzeul Antipa.
