Siegfried Mureșan: Grindeanu i-a făcut viața mai grea lui Niculescu începând să traseze linii roșii
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Siegfried Mureșan, europarlamentar PNL și fost premier desemnat, susține la Interviurile Libertatea că modul în care se comportă PSD-ul condus de Sorin Grindeanu arată că mai mult vor să încurce instalarea unui guvern cu puteri depline, condus de Luca Niculescu. Liberalul a mai precizat în dialogul de la Strasbourg ce învățăminte a tras din propria experiență de prim-ministru desemnat, dar și care sunt sincopele în ceea ce privește un consens pe noul Cadru Financiar Multianual (2028–2034), unde este unul dintre negociatorii-șefi.
Cuprins:
-Libertatea: O să încep cu tema fierbinte, pentru că și dumneavoastră ați trecut de curând prin această experiență, cea a desemnării pentru funcția de prim ministru. Avem acum a patra desemnare, domnul Luca Niculescu. Este o propunere bună pentru PNL sau nu?
-Siegfried Mureșan: În primul rând, propunerea trebuie să fie bună pentru România și pentru a putea trece ca bună sau nu pentru România trebuie să știm exact ce se întâmplă în cazul acestei propuneri. Trebuie să vedem un program de guvernare, trebuie să vedem o structură a guvernului, trebuie să vedem o echipă de miniștri. Lucrurile care sunt firești să le vedem la un prim-ministru desemnat înainte de a concluziona dacă e o soluție bună pentru România și dacă putem să îi dăm sprijinul sau nu. Noi, PNL, deși nu am cauzat această criză și nu suntem responsabili de blocajul în care se află România am încercat inclusiv să rezolvăm criza prin desemnarea mea. Deși nu suntem responsabili de această criză, evident că vrem ca România să aibă guvern, dar nu orice guvern. Nu vrem un guvern după chipul și asemănarea guvernului care a dus România la un deficit de 9%, ne-a îndatorat și am ajuns să plătim mai mult pentru dobânzi decât pentru educație, de exemplu, din bugetul de stat.
Deci vrem ca România să aibă un guvern, dar vrem ca acest guvern să fie bun și pentru asta trebuie să vedem programul de guvernare, structura și echipa de miniștri.
Propunerea Luca Niculescu, prin lupa lui Siegfried Mureșan
-Ce șanse îi dați să treacă mai ales din experiența dumneavoastră?
-Șansele, prognozele nu își au sensul aici. Este deja desemnat, este firesc să fi fost pregătit la momentul desemnării și să vină cât de curând cu ideile principale ale programului de guvernare și apoi cu întreg programul de guvernare. Noi am avut, de exemplu, un program de guvernare cu 370 de măsuri concrete. Deci în funcție de seriozitatea demersului, în funcție de calitatea echipei de miniștri, de concretețea programului de guvernare, putem spune că va avea șanse mai mici sau mai mari să treacă.
Sigur că am văzut, de exemplu, că domnul Grindeanu i-a făcut viața mai grea domnului Luca Niculescu începând să traseze linii roșii. Luni, domnul Grindeanu spune că nu există linii roșii pentru PSD, după care marți trasa linii roșii și a spus că dorește neapărat corectarea modului de guvernare din timpul lui Bolojan. Ori, noi știm care sunt lucrurile bune care au început pentru România anul acesta, care sunt lucrurile necesare pentru România: reducerea risipei, reforma în companiile de stat, reducerea deficitului care îndatorează românii și fiecare dintre noi trebuie să plătim o rată mai mare a dobânzii.
Așadar, dacă domnul Grindeanu spune că dorește ca acest guvern să treacă trebuie să facă exact, așa cum procedează nu sunt convins că îl ajută pe domnul Luca Niculescu și nici că îi crește șansele de a trece prin Parlament.
Concluziile unei desemnări care nu a trecut de vot
-Ce ați învățat din desemnarea a dvs? Care este învățătura pentru omul politic?
-În primul rând, această desemnare mi-a confirmat așteptările pe care le aveam și impresiile pe care le aveam despre situația politică. Mi-a confirmat că există în Parlamentul României trei forțe politice care vor ca țara să fie guvernată în mod responsabil: PNL, USR și UDMR. Am avut o cooperare ireproșabilă cu colegii din cele trei partide, atât în ceea ce privește programul de guvernare, cât și în ceea ce privește structura guvernului, negocierile pe pozițiile de miniștri, dar și în ceea ce privește strategia. Am discutat la fiecare punct, am pus opiniile laolaltă și am făcut o strategie concretă la fiecare pas. Și am apreciat mereu consecvența și seriozitatea PNL, USR, și UDMR.
Au luat mereu deciziile în organele statutare ale partidului, în mod transparent, predictibil. Au respectat mereu aceste decizii. După aceea, PSD mi-a confirmat așteptările. Am văzut-o cu domnul Grindeanu, care fiind președinte al Parlamentului mă invita să întorc spatele Parlamentului României depunându-mi mandatul. Iar, în ziua în care am avut votul în Parlament, Sorin Grindeanu, președintele Camerei Deputaților, a luat cuvântul, a spus o serie lungă de minciuni, o serie de glume neinspirate, după care a plecat din plenul Parlamentului și nici măcar nu a participat la vot, deși e președintele Parlamentului.
O mai mare lipsă de respect a unui președinte de Parlament față de propriul parlament nu am văzut niciunde în UE. Practic mi-au fost întărite, confirmate, convingerile pe care le-am avut. Și convingerea principală, pe care o am în momentul de față, este următoarea: oamenii în România vor modernizare și vor reformarea statului. Asta vrea majoritatea oamenilor din România. Dar majoritatea Parlamentului, controlată de PSD-AUR, vrea prezervarea status quo-ului: vrea apărarea privilegiilor, nu vrea modernizare și nu vrea reformare. De aceea convingerea pe care o am e că pentru a moderniza statul avem nevoie de o majoritate fără PSD și fără AUR, după viitoarele alegeri, oricând vor avea loc acestea.
Statele care se opun unui buget UE mai mare
-La această plenară a fost o discuție și despre viitorul Cadru Financiar Multianual, dvs fiind unul din coraportori. De ce Parlamentul European și Comisia par să fie uneori pe aceiași lungime de undă, dar este mai greu cu Consiliul în momentul de față?
-Situația este următoarea. UE are în momentul de față mai multe provocări decât avea în trecut. Trebuie să facem mai mule lucruri pentru oameni. Iar dacă așteptăm ca UE să facă mai multe lucruri e firesc să îi dăm instrumentele, iar bugetul e un instrument cheie. Europa nu poate face mai mult, cu un buget mai mic.
Comisia Europeană a propus pentru următorii șapte ani un buget care este la același nivel cu bugetul din ultimii șapte ani. A propus un buget de 1,15% din venitul național brut al statelor membre. În ultimii șapte ani am avut 1,14%. A propus cam același buget, deși trebuie să facem mai mult în domeniul securității și apărării. Vedem dronele, vedem că trebuie să lucrăm pentru securitatea energetică, apărare și așa mai departe. Nu poți face mai mult cu același buget, ar fi o păcăleală să spui oamenilor că vei face mai mult cu același buget. De aceea noi, Parlamentul European, credem că e nevoie de o creștere a bugetului, cu 10% față de proiectul prezentat de Comisia Europeană.
Guvernele statelor membre doresc să plătească cât mai puțin în bugetul UE. Mai ales cele șase state, care au economii puternice și care plătesc mult în bugetul UE și nu beneficiază pe măsură. Noi, România, pentru fiecare euro pe care îl plătim primim trei euro înapoi. Germania, Finlanda, Suedia, Austria, Danemarca, Olanda prin fiecare euro pe care îl plătesc, primesc mai puțin de jumătate de euro înapoi. Și atunci acele state doresc să plătească cât mai puțin și un buget cât mai mic. Eu cred, și aceasta este și opinia pe care am reușit să o impun ca negociator șef în Parlamentul European, că statele care vor o reducere a bugetului greșesc. Și de aceea avem această negociere destul de dură acum între statele care vor o reducere a bugetului și noi, Parlamentul European, împreună cu 17 state, prietene ale coeziunii, inclusiv România, care vrem un buget mai ambițios.
-Cum a rămas cu banii pentru agricultură și coeziune? Este tot același coș comun sau sunt separați?
-Aici deciziile finale nu sunt luate încă. Până acum, am avut bani pentru agricultură pe doi piloni: subvenții directe pentru fermieri și bani pentru dezvoltare rurală. Și am mai avut „Politica de coeziune”, bani pentru construcția, modernizarea, extinderea de școli, spitale, grădinițe, construcția de autostrăzi, reabilitarea căilor ferate, anvelopări de blocuri și așa mai departe. Comisia Europeană a propus punerea laolaltă.
Noi, Parlamentul European, suntem împotrivă, fiindcă nu vrem ca un primar și un fermier să concureze pe aceiași bani. Vrem predictibilitate. Vrem ca fermierii să știe cât va fi sprijinul european în următorii șapte ani. Vrem ca și România să știe exact câți bani sunt pentru autostrăzi, câți pentru fermieri. Concurență între beneficiari diferiți cu nevoi diferite ar fi un lucru incorect, nu ar exista predictibilitate.
Poziția Parlamentului European e de a avea separare între aceste fonduri ca până acum. Cred că vom reuși să ne impunem în aceste negocieri pe acest subiect, dar negociările încă nu s-au încheiat, deci încă e deschis, dar noi, Parlamentul European, vrem o separare și vrem predictibilitate pentru beneficiari.
-Dumneavoastră, în calitatea de coraportor, ați avut, de exemplu, o discuție și cu președinția României, cu Nicușor Dan, pentru a exista o coordonare pe dosar?
-Da, adevărul este că sunt foarte mulțumit de modul în care colaborăm cu toate instituțiile din România: cu Administrația Prezidențială, cu președintele pe acest subiect colaborarea a fost mereu una bună. În trecut, cu Administrația Prezidențială, cu consilierii responsabili, cu Reprezentanța permanentă a României pe lângă Uniunea Europeană, contactul este permanent și ei înșiși știu că a avea unul dintre cei doi negociatori-șefi ai Parlamentului European din România e o șansă pentru România. Și, de asemenea, evident, cu primul-ministru, mai mult decât cu orice alt om politic. Mi se pare că premierul înțelege situația extrem de bine și premierul Bolojan este extrem de interesat ca în următorii șapte ani România să primească cât mai multe fonduri europene, în cele mai bune condiții pentru România și în domeniile în care avem nevoie.
De asemenea, și cu miniștrii de resort: ministra Afacerilor Externe, ministrul Investiților și Proiectelor Europene, ministrul Finanțelor, ministrul Dezvoltării, ministrul Agriculturii, cu toată lumea, din punctul meu de vedere, ireproșabil și o colaborare foarte bună.
În așteptarea lui Nicușor Dan la Strasbourg
-Ca de fiecare dată, când vin la Strasbourg pentru o plenară, văd că în Parlamentul European vine pentru o dezbatere un șef de stat să vorbească pe un anumit subiect. Până acum, Nicuşor Dan a ales mai degrabă calea Americii și, dacă memoria nu mă înșală, nu cred că a fost vreo dezbatere la care să fie principal vorbitor. Când o să-l vedem? Și ține acest lucru de Parlamentul European sau ține doar de agenda dumnealui?
-În primul rând, e bine pentru România ca președintele României să se adreseze plenului Parlamentului European. Președintele României Klaus Iohannis s-a adresat de două ori plenului Parlamentului European: o dată la început președinției române în 2019 și o dată în februarie 2024. Ca atare, de vreme ce președintele României s-a adresat relativ recent plenului Parlamentului European, e firesc ca alte state să își primească rândul.
Sunt convins că președintele României se va adresa la un moment dat plenului Parlamentului European și important este acum să avem, să marcăm cum se cuvine la finalul acestui an și începutul anului următor, 20 de ani de la aderarea României și Bulgariei la Uniunea Europeană. Deci, mă aștept ca atunci să avem în Parlamentul European un moment asemănător cu momentul la care am celebrat aderarea Portugaliei și Spaniei la Uniunea Europeană în urmă cu 40 de ani. Sunt convins că vom avea ocazii în următoarele luni pentru a pune România în centrul atenției în plenul Parlamentului European.
