RADAr CULTURAL. Mareele inimii

Cât suntem iubiți, nu putem muri. Câtă vreme totul ne amintește, suntem. Revenim ca refluxul, pe plaja minții celor ce ne iubesc. Suntem în ei și ei în noi, până la identificare. Ne uităm în oglinda apei și îl vedem pe celălalt, care se oglindește doar ca să ne vadă chipul. Este ca și când ne-am trezi, dar visul ar continua să se viseze.

Privind „Armonie lichidă”, sculptura artistei kenyene Sebawali Mwakai Sio, prezentată la începutul primăverii, în expoziția de la Nairobi cu tematica „Flux și reflux”, ne atrag atenția contururile care se pierd, se lichefiază. „Gânditorul” lui Sebawali Mwakai Sio este, ca noi toți, un vis al mareelor, în fluxul și refluxul inimii. Își astupă urechile, ascultând numai oceanul din scoica trupului său…

SCAFANDRII IUBIRII. Pânzele pictorului argentinian Marco Ortolan pot fi zărite, precum velele unei corăbii, pe apele impresionismului, atunci când nu se cufundă în hiperrealism, precum acest tablou din seria săruturilor sub apă. Este un vis cu doi scafandri ai iubirii. Fără costum, asigurându-și unul altuia oxigenul.

PESCUITORI DE PERLE. Nici o legătură cu „Pescuitorii de perle”, opera  lui Georges Bizet. Pot coincide doar anumite bemoluri… Când mi s-a șoptit, am crezut că este una dintre poveștile cu care îmi place să adorm. Adevărații pescuitori de perle, coboară în apele mării, de pe barcă pe o frânghie. Își țin respirația adunând midii și stridii, în speranța că vor avea noroc. Căutările lor sunt mai prețioase decât perlele. Frânghia care îi ține în viață, are un anumit limbaj, după cum e mișcată. În felul nostru, toți suntem niște pescuitori de perle, înțelegând prin perle ceea ce ne este mai prețios. Ne ținem respirația ca să ne atingem idealurile, în marea învolburată a lumii.

TIKTALK. FLUX ȘI REFLUX, ETERNĂ REÎNTOARCERE. În spuma timpului, imaginile acestea, ilustrate cu sunetele grave ale unei simfonii, pot ilustra mitul eternei reîntoarceri, cum ne-a fost descifrat de Mircea Eliade. Ca actor, imaginile acestea mă poartă spre un paragraf al său din romanul „Noaptea de Sânziene”: „Te-am iubit aşa cum m-ai iubit şi tu, ca un nebun, ca un strigoi, fără să înţeleg ce fac, fără să înţeleg ce se întâmplă cu noi, de ce am fost ursiţi să ne iubim fără să ne iubim, de ce am fost ursiţi să ne căutăm fără să ne întâlnim…”.

 
 @welshmanofsteel an ebb and flow against the inexorable struggle against time.#dunwich #suffolk #beach #coast #sea ♬ son original - Orchestre de Paris 
 
 

CÂNTECUL ARMONIEI LICHIDE. Dacă sculptura artistei Sebawali Mwakai Sio ar cânta, acesta este cântecul: „La marée haute” (Talazul înalt) al regretatei Lhasa de Sela. „Pe talazul înalt/ am urcat./ Mintea mi-e plină,/ dar inima/ nu s-a săturat…”. 

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE