“Să fii” sau “să fi”? Cum și când se scrie cu un singur i sau cu doi i? Aceasta este una dintre cele mai întâlnite greșeli gramaticale în limba română.
Cuprins:
Conjugarea verbului “a fi “creează des probleme în scriere, deoarece apar greșeli frecvent la anumite moduri și timpuri. Vezi când și cum folosim corect: “să fii” sau “să fi”.
Sunt doar trei situații clare în care fi se scrie cu doi i, respectiv fii.
Cu excepția imperativului, pentru a te verifica dacă ai scris forma corectă, cel mai eficient este să conjugi verbul. Astfel, dacă forma se schimbă, atunci verbul "a fi" se va scrie cu doi i, deoarece intervine desinența de persoană. Exemplu: "Să (nu) fii cuminte", "Să (nu) fiu cuminte". "Ai să fii", "Am să fiu", "O să fii", "O să fiu".
Când forma nu se schimbă și rămâne constantă, verbul "a fi" se scrie cu un singur i. Exemplu: "Tu vei fi", "voi fi", "poți fi", "aș fi", "să fi mers", "să fi fost".
Dacă verbul este la o altă persoană ori persoana a II-a plural, "a fi" se scrie doar cu un singur i. Exemplu: "Eu aș fi", "Eu voi fi", "Eu să fi fost", "El ar fi rămas", "El poate fi", "Noi am fi", "Noi vom putea fi", "Noi să fi fost", etc.
Imperativul are doar formă de persoana a II-a, astfel forma afirmativă se va scrie cu doi i, (exemplu: fii cuminte), iar forma negativă, alcătuită cu infinitivul, se va scrie cu un singur i. (exemplu: Nu fi obraznic).
Vezi și când se scrie o dată și când e corect să scrii odată (legat)!
Și pentru că aceeași problemă o ai și despre cum se scrie corect nici o sau nicio, ai soluția de la noi!