Prof. dr. Dorel Săndesc explică tehnica ECMO, luată în calcul în cazul lui Lucescu: „Menținem pacientul în viață în speranța că acest timp câștigat va permite bolii să dea înapoi”

Contactat de Libertatea prof. dr. Dorel Săndesc, vicepreşedintele Societății Române de Anestezie şi Terapie Intensivă (SRATI) a explicat cum funcționează ECMO-„plămânul artificial”, de ce procedura reprezintă o măsură eroică de a „cumpăra timp” și care este situația rețelei de centre din România unde această intervenție critică este disponibilă.

UPDATE, 7 aprilie – Mircea Lucescu a murit la vârsta de 80 de ani, după mai multe probleme de sănătate care s-au agravat în ultimele luni. Fostul selecționer era internat la Spitalul Universitar din București, unde medicii au încercat în ultimele zile să îi salveze viața.

***

Cum funcționează „plămânul artificial”: Câștigarea timpului vital

Ce reprezintă, în termeni medicali, ECMO pentru un pacient aflat în stare critică?

ECMO (Extracorporeal Membrane Oxygenation) este o măsură de ultim resort, adesea eroică, luată în fața unui pacient care în lipsa acestei tehnici este evident că nu va supraviețui. Este o tehnică de salvare. Trebuie înțeles că nu este o tehnică curativă, adică nu tratează o boală în sine, ci susține funcțiile vitale compromise care pun viața în pericol iminent. Fără ea, pacientul e expus riscul unei morți iminente. Cu ECMO menținem pacientul în viață, în speranța că acest timp câștigat va permite bolii să dea înapoi sub tratament specific. Este „plămânul artificial” care plimbă sângele în exterior printr-o membrană ce asigură oxigenarea și eliminarea dioxidului de carbon atunci când plămânii nu mai reușesc. 

Supraveghere non-stop: Două asistente pentru un singur pacient

Cât de dificilă este monitorizarea unui astfel de caz și ce riscuri implică?

ECMO necesită o monitorizare extrem de atentă; se recomandă chiar două asistente per caz pentru a supraveghea pacientul. Durata tehnicii este dictată de evoluția bolii și de fiecare caz. Uneori ești obligat să schimbi circuitul sau membrana dacă apar cheaguri de sânge, proces ce poate fi necesar chiar și la 24 de ore în funcție de caracteristicile pacientului.

ECMO în spitalele din România prin programul de Acțiuni Prioritare: Satu Mare, un exemplu de succes regional

Cum stă România în acest moment în ceea ce privește tehnica ECMO?

Din perspectiva serviciilor ATI, această tehnică avansată a fost introdusă și s-a dezvoltat în ultimii ani în România, astfel că există acum un număr de centre atât în orașe universitare tradiționale, cât și în alte orașe, unele chiar care nu sunt centre universitare, în care se face ECMO.

Dezvoltarea acestei tehnici se explică prin faptul că noi, Societatea Română de ATI, am reușit să implementăm un program național de finanțare numit „Acțiuni Prioritare ECMO”. Acesta face parte dintr-un pachet pe care l-am dezvoltat în perioada 2014-2016, când eram Secretar de Stat în Ministerul Sănătății.

Care sunt centrele mai noi care practică această tehnică?

Există unități care au început să facă această tehnică, de exemplu Satu Mare, despre care știu sigur că face ECMO și are un nivel foarte bun. Echipa de acolo s-a format la centrul din Timișoara și a avut recent un caz spectaculos, un pacient adus de la Bistrița și tratat cu succes. Totuși, trebuie să fim responsabili cu extinderea; un centru trebuie să aibă un minim de 6-8 cazuri pe an pentru a-și menține expertiza.

Costurile uriașe, acoperite de programul „Acțiuni Prioritare”

Cât de o costisitoare este această procedură?

Este o tehnică scumpă, de ordinul câtorva mii de euro pe pacient. De aceea s-au creat aceste programe, deoarece plata făcută de Casa de Asigurări de Sănătate nu reflectă costurile reale la cazurile complicate. Am calculat minuțios totul: medicamente, nutriție artificială, ventilație și chiar costul curentului electric pentru dispozitive. Niciodată nu s-a putut pune problema să ceri bani unui om aflat între viață și moarte, când rezultatul este oricum incert.

Ghidul centrelor acreditate: Unde se face ECMO în România

Conform programului național de finanțare AP-ECMO, centrele de stat unde tehnica este disponibilă sunt:

• București: Institutul „C.C. Iliescu”, Spitalul Clinic de Urgență Floreasca, Institutul „Marius Nasta”, Spitalul „Agrippa Ionescu”, Institutul Clinic Fundeni și Spitalul „M.S. Curie”.
• Timișoara: Institutul de Boli Cardiovasculare și Spitalul Clinic Județean de Urgență „Pius Brînzeu”.
• Cluj-Napoca: Institutul Inimii „Niculae Stăncioiu” și Spitalul Clinic Județean de Urgență Cluj.
• Iași: Institutul de Boli Cardiovasculare „George I.M. Georgescu” și Spitalul Clinic de Pneumologie Iași.
• Târgu Mureș: Spitalul Clinic Județean de Urgență și Institutul de Boli Cardiovasculare și Transplant.
• Alte centre active: Spitalul Clinic Județean de Urgență Bihor (Oradea), Spitalul Clinic Județean de Urgență Craiova și Spitalul Județean Satu Mare.

În cursul zilei de mâine, starea lui Mircea Lucescu va fi reevaluată și se va lua în calcul posibilitatea montării unui sistem de asistare mecanică cardiacă (ECMO). Fostul selecționer, Mircea Lucescu, în vârstă de 80 de ani, se află în continuare în stare gravă la secția ATI de la Spitalul Universitar de Urgență București (SUUB) după ce a suferit un infarct miocardic acut vineri.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE