Brian Spencer a fost pilot în aviația britanică. Astăzi octogenar, Brian Spencer nu a fost doar spectator la marea istorie, ci a participat la ea. Biografia lui reunește războiul, Marea Britanie condusă de Winston Churchill și URSS-ul lui Stalin, dictatura lui Tito și Balcanii, împărțirea Europei, conflictul bosniac și, mai recent, invazia Ucrainei. Le-a văzut pe toate Brian Spencer.
Anul trecut, la vârsta de 81 de ani, Brian Spencer anunța public că merge să ajute Ucraina prin orice mijloace: „Pot conduce o ambulanță, pot lupta împotriva focului. În Marina Regală am fost antrenat și ca pompier. Pot face multe lucruri”, declara veteranul pentru Hotnews.
Viața lui stă la baza celui mai recent roman scris de Tatiana Niculescu, „Englezul din Gara de Nord”, publicat de Editura Humanitas.
„Brian Spencer e unul dintre ultimii romantici ai Europei. Destinul lui e să dea un sens întâmplărilor și năpastelor, plecând în ultima misiune a vieții. Bazat pe povestea reală a unui fost pilot britanic, acest roman e o pledoarie pentru libertate, curaj și speranță, în vremuri politice tulburi și periculoase”, se arată în prezentarea cărții.
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2023/03/28980056-ksjb.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_c6851c3e17ec63439b3286faad6a403d.jpg)
„«Englezul din Gara de Nord» readuce la viață trecutul prezentat prin ochii personajului principal, cu migăloasă fidelitate și atâta vervă, încât ajungi să citești romanul pe nerăsuflate. Tatiana Niculescu ne invită să revizităm evenimente care au marcat și continuă să marcheze lumea de azi. Un roman viu ca viața, care evoluează în funcție de ea. Deosebit de semnificative sunt paginile care prezintă notoriul acord de «procentaj» pe care Winston Churchill l-a semnat cu Iosif Stalin în octombrie 1944, prin care cel din urmă, prin forță și denaturare, a impus la putere în spațiul est-european câte o minoritate comunistă. Încă mai trăim consecințele acestui act“, scrie istoricul Dennis Deletant despre roman.
Cine este Tatiana Niculescu
Fostă jurnalistă la BBC, Tatiana Niculescu este autoarea unor biografii de succes, printre care: „Seducătorul domn Nae. Viaţa lui Nae Ionescu” (2020); „Regele și Duduia. Carol II și Elena Lupescu dincolo de bârfe și clișee” (2019); „Ei mă consideră făcător de minuni. Viaţa lui Arsenie Boca” (2018); „Mistica rugăciunii și a revolverului. Viaţa lui Corneliu Zelea Codreanu” (2017); „Mihai I, ultimul rege al românilor” (2016); „Regina Maria. Ultima dorinţă” (2015). O altă carte de succes a Tatianei Niculescu este „Spovedanie la Tanacu” (2006).
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_bacfe6e13a3d3d3b2d1f856c0c6ea554.jpg)
Fragment din carte
În continuare, Libertatea vă prezintă un fragment în premieră din romanul „Englezul din Gara de Nord”:
„Pe 27 noiembrie 1944 – cine-ar fi putut să uite? – la ora 11 și 11 minute, orașul a fost zdruncinat din temelii de o explozie uriașă. Geamurile caselor s-au prăbușit în țăndări. Ușile au fost smulse din țâțâni. Podelele s-au frânt în așchii. Olanele au crăpat pe acoperișuri. Un cutremur de pământ se propaga în unde din ce în ce mai largi. Pe cer s-a arătat o ciupercă imensă de fum și praf, cum nimeni nu mai văzuse vreodată. A fost cea mai mare explozie neatomică din lume. S-a simțit, se spunea, până la Casablanca.
Depozitul RAF de muniții de la Faud, la o aruncătură de băț de Burton, sărise în aer. Se estima că muniția și materialele explozibile depozitate în acele foste mine de ipsos puteau să depășească chiar 10 000 de tone. În dimineața aceea au explodat patru tone de bombe, rachete, grenade, cartușe. Au murit 70 de oameni, militari, prizonieri care lucrau în mine și civili. În urmă a rămas un crater adânc de 30 de metri și larg de 230 de metri, ca o gură căscată, gata să înghită tot ce mai rămânea la suprafață. Și chiar a mai înghițit câteva gospodării, fiindcă explozia a distrus și un rezervor mare de apă, iar puhoiul revărsat a inundat împrejurimile.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_754ff1cf939b865b7571595e07a1e1ea.jpg)
Oricât ar fi încercat să-și aducă aminte ziua aceea, o stavilă de netrecut i se punea în calea memoriei. Văzuse craterul cu ochii lui și atunci, când localnicii alergau la fața locului să dezgroape morții și să culeagă resturi, și mai târziu, mult mai târziu, când se juca cu băieții sau se plimba singur pe locul exploziei, unde, între timp, crescuseră pomi, iarbă și flori. Auzise întâmplarea povestită în detaliu de nenumărate ori de mama lui, de vecini, de rude, de cunoscuți. Se zvonea că fusese un atac inamic sau un sabotaj. Ancheta care a urmat exploziei a dus la concluzia că fusese un accident datorat, cel mai probabil, personalului RAF insuficient și nerespectării cu strictețe a măsurilor de siguranță. Mulți nu credeau că fusese accident. Era doar o mușamalizare ca să nu mai întrebe nimeni nimic. Nu era în interesul armatei să se facă vâlvă în toată lumea despre explozia de la Faud, când războiul nici nu se încheiase încă.
Dar el nu-și amintea și pace ziua aceea. Unde se afla, ce făcea, cu cine era. I s-a spus că, din pricina sperieturii, mai multe zile la rând a stat pitit sub masa de camuflaj.
Era de mirare că ținea minte, în schimb, ca prin vis, altceva. De acolo, de sub masa din sufragerie, auzise, într-o dimineață, glasul poștașului în pragul casei. Îi văzuse pe bunici umblând fără grai de colo-colo, ca într-un film mut.
Mama lui căuta să-și ascundă un geamăt în îmbrățișarea lor. Primiseră o scrisoare, o veste de pe front. Așa înțelesese el. Soțul, fiul, tatăl nu venea acasă de Crăciun. De ce ei se îngrijorau și plângeau, mai ceva ca după explozie, ei, care nu plângeau de felul lor, i-ar fi fost cu neputință să spună. Mai era Crăciun și la anul viitor. Poate venea atunci. Dar aveau să treacă multe Crăciunuri, toate, fără Walter Desmond.
În timpul petrecut în Bosnia, în fiecare an, de Remembrance Day, vizita cimitirul de la Belgrad. Pe măsură ce înainta în vârstă, i se părea că tânărul acela din timpul războiului, țintașul de zbor de pe bombardierul Wellington, soldatul devotat de care ar fi vrut să aibă grijă, parcă îi devenea fiu. Rolurile se inversau. Doar cândva, până atunci, în zilele marii explozii, îi fusese tată.”
Volumul va fi lansat joi, 2 martie, la ora 19.00, la Librăria Humanitas de la Cișmigiu. Autoarea va citi din noua sa carte, care deja este disponibilă pentru precomenzi. Accesul la eveniment este liber, pe baza unei rezervări prin Eventbook.
*„Englezul din Gara de Nord”, de Tatiana Niculescu, Editura Humanitas, București, 2023
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/172_5b14908cc2c87751d13c357dcaba40d0.jpg)

:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/158_9f26fcbccea1fd7715a6076ef0184b9c.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/153_1abfe6c754f2be1af9328d922b34d0cf.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/253_d6fc81979e5eb006844b6bc0417fe532.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/196_cd2742580f5b37284cb0cb299b6256d9.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/206_7d9d7726a95b69c0346fa841ed35b9bf.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/222_d0c67351b61a20d0c0434e7de45b308b.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/15_110c76c522682f1b4f46d6946128a550.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/190_7509f8af14e152abafb8eb97a0c8cd0e.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/179_bb2a3b9e205355b7f7b0c9a246ceca67.jpg)
Loghează-te în contul tău pentru a adăuga comentarii și a te alătura dialogului.