Epidemia de burnout în companiile din România. Dan Moraru (Wellhub): „Acest dubiu erodează masiv încrederea"
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Piața muncii din România se confruntă cu o criză silențioasă, dar extrem de profundă. În ciuda discursurilor corporative axate pe conceptul de „people first” (oamenii pe primul loc), realitatea din birouri și de pe platformele de lucru arată o presiune fără precedent pe performanță și o degradare accentuată a stării de bine a salariaților. Într-un interviu acordat recent, Dan Moraru, Country Lead al Wellhub România (platforma globală de wellbeing corporativ care a integrat rețeaua autohtonă Seven Card), a analizat radiografia la zi a stresului din companii. Datele sunt alarmante: peste 80% dintre angajații români au experimentat cel puțin un simptom de burnout.
Cuprins:
- Prăpastia dintre discursul oficial și realitate: „Performance First” vs „People First”
- De la simplul abonament la fitness la „triada refacerii”: Somn, nutriție și sănătate mentală
- Recuperarea decalajului european, în pofida barierelor fiscale
- Schimbarea de paradigmă: Generația „40 plus” vine puternic din urmă
Prăpastia dintre discursul oficial și realitate: „Performance First” vs „People First”
Potrivit specialistului, există o nealiniere majoră de perspectivă între ceea ce își doresc angajații și ceea ce oferă, în mod real, liderii de organizații. Atunci când sunt întrebați dacă angajatorul are o responsabilitate directă în asigurarea stării de bine la locul de muncă, 96% dintre angajați răspund afirmativ. În schimb, doar 62% dintre liderii de companii își asumă această responsabilitate.
Această diferență de aproape 40 de procente ascunde o disonanță structurală în mediul de business autohton.
„Companiile și liderii lor sunt foarte autentici când spun că cel mai important capital este cel uman. Totuși, sub presiunea economică și din dorința de a livra, ceea ce transpare în fiecare zi nu mai este people first, ci performance first. Oamenii simt această diferență, iar acest dubiu erodează masiv încrederea”, avertizează Dan Moraru.
De la simplul abonament la fitness la „triada refacerii”: Somn, nutriție și sănătate mentală
Dacă în anii trecuți conceptul de beneficiu extrasalarial se rezuma exclusiv la oferirea unui abonament la o sală de fitness, nevoile angajaților români s-au maturizat rapid. Astăzi, mișcarea fizică rămâne o componentă esențială, însă este dublată de o cerere uriașă pentru soluții care adresează refacerea psihică și biologică.
Companiile sunt nevoite să își transforme abordarea dintr-un simplu beneficiu administrat de HR într-o strategie de business. Rezervorul colectiv de energie al unei echipe nu este inepuizabil; odată golit, productivitatea sustenabilă dispare.
Cele trei noi piloni ai wellbeing-ului corporativ:
- Sănătatea mentală și emoțională: Instrumente de mindfulness și terapie pentru gestionarea anxietății și a stresului cotidian.
- Calitatea somnului: O dimensiune ignorată în trecut, dar critică pentru regenerarea sistemului nervos.
- Nutriția echilibrată: Programe personalizate adaptate ritmului de viață alert din prezent.
În prezent, activitățile non-fizice (somn, nutriție, terapie) reprezintă aproximativ 30% din utilizarea platformelor de beneficii, însă estimările arată că acestea vor ajunge la un raport de 50%-50% în raport cu mișcarea fizică tradidțională.
Recuperarea decalajului european, în pofida barierelor fiscale
România recuperează într-un ritm alert distanța care o separă de statele din Europa Centrală și de Vest în ceea ce privește cultura stării de bine. Estimările din industrie arată că decalajul față de plutonul mijlociu european va fi complet închis în mai puțin de 10 ani.
Această performanță vine însă exclusiv din apetitul privat și din conștientizarea angajaților, fără un suport real din partea autorităților publice. Dan Moraru subliniază că măsurile economice recente au mers mai degrabă în sens invers:
- Creșterea TVA-ului pentru serviciile de fitness de la 5% la 21%.
- Reducerea de patru ori a plafonului de deductibilitate fiscală pentru aceste facilități.
„În pofida acestor bariere fiscale, piața de profil înregistrează creșteri anuale excepționale, de 20-25%. Interesul a trecut dincolo de industriile tradiționale ca IT-ul, consultanța sau sectorul financiar. Astăzi avem clienți mari din zona de retail sau producție, domenii unde anterior se credea că nu există afinitate pentru wellbeing”, adaugă Country Lead-ul Wellhub.
Schimbarea de paradigmă: Generația „40 plus” vine puternic din urmă
Deși tinerii din Generația Z și Millenialii sunt nativi digitali și adoptă instantaneu tehnologiile și aplicațiile de monitorizare a sănătății, surpriza majoră vine din zona demografică de peste 40 de ani.
Ponderea utilizatorilor din categoria 40+ care își creează conturi noi și folosesc platformele integrate de wellbeing crește accelerat de la an la an. Acest fenomen demonstrează că, atunci când o companie oferă flexibilitate, acces simplificat (platforme de tip one-stop-shop, unde printr-un singur click ai acces la mii de facilități fără modificări de prețuri) și suport educațional, angajații din toate generațiile sunt dispuși să își revizuiască stilul de viață pentru a-și proteja sănătatea în fața epuizării profesionale.
True_Blue 09.06.2026, 13:38
La stat nu ecazul dar daca ar fi fost se rezolva printr-un spor de burnout.