Cel mai lung proces de mare corupție din România. Prima sentință, cu faptele prescrise, după 13 ani și 154 de amânări. Justiția a avut nouă miniștri cât timp a fost judecat „Lotul Oniga”

Este vorba despre cauza cunoscută drept „lotul Oniga”, primul dosar complex instrumentat de DNA Ploiești, în centrul căruia s-a aflat „fabrica” de certificate de încadrare în grad handicap din Prahova, care a generat un prejudiciu de peste 3 milioane de lei, o sumă colosală pentru perioada anilor 2006-2012, când sute de bolnavi închipuiți au primit nemeritat ajutoare lunare de la stat. 

Tribunalul Buzău dă sentința pe 8 iulie

După un proces-maraton, început în toamna anului 2013, dosarul care a deschis seria marilor anchete de corupție ale DNA Ploiești a ajuns în iulie 2026 la primul verdict. Ancheta judecătorească s-a finalizat în martie 2026, dar instanța penală a Tribunalului Buzău a amânat de patru ori să ia o decizie. Următorul termen anunțat pentru pronunțare este 8 iulie 2026.

Sentința instanței buzoiene nu va închide dosarul. Urmează faza de recurs, care se va judeca la Curtea de Apel Ploiești, instanță competentă să verifice legalitatea și temeinicia hotărârii pronunțate de Tribunalul Buzău și să pronunțe o decizie definitivă. 

Sursele judiciare consultate de Libertatea au precizat că în acest dosar în cazul tuturor faptelor a intervenit termenul de prescripție încă de acum trei ani, iar judecătorii vor anunța încetarea procesului penal. Miza va fi însă recuperarea prejudiciului.

Justiția a avut nouă miniștri cât timp s-a judecat „Lotul Oniga”

De la înregistrarea dosarului pe rolul instanței și până la pronunțarea primei sentințe, la conducerea Ministerului Justiției s-au succedat 11 mandate ministeriale, exercitate de nouă miniștri, pritre care Victor Ponta și Tudorel Toader, în timp ce cauza continua să fie judecată în primă instanță. 

În aceeași perioadă, România a avut mai multe guverne, au fost modificate de mai multe ori Codul penal și Codul de procedură penală, iar instanțele au fost nevoite să aplice decizii ale Curții Constituționale și ale Înaltei Curți privind prescripția răspunderii penale. 

În dosarul „lotul Oniga” au fost deferiți justiției 13 inculpați, vârful de lance fiind Viorica Oniga – fosta președintă a comisiei de evaluare a persoanelor adulte cu handicap din cadrul DGASPC Prahova. Împreună cu ea, au ajuns în instanță alți membri ai comisiei, funcționari publici, medici și intermediari despre care procurorii au susținut că au participat la mecanismul de emitere frauduloasă a certificatelor de handicap. 

177 de certificate false 

Nu neapărat acuzațiile de luare de mită, abuz în serviciu, fals intelectual și înșelăciune, aduse celor 13 inculpați au șocat, ci amploarea fenomenului, au declarat pentru Libertatea surse judiciare apropiate anchetei. 

Nu mai puțin de 177 de certificate de handicap, emise în baza unor acte medicale care atestau în fals afecțiunea medicală, au fost descoperit de procurori. În plus, au fost identificați 245 de martori, majoritatea prahoveni care au obținut, dând mită, certificatele de handicap sau de însoțitori ai persoanelor cu handicap. 

Rețeaua Oniga a funcționat șase ani

Timp de șase ani (2006 – 2012), Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului de la Ploiești, instituție aflată în subordinea Consiliului Județean Prahova, a emis sute de certificate de încadrare în grad de handicap pentru persoane sănătoase care nu aveau acest drept. 

În baza acestor documente obținute cu mită prin intermediul rețelei coordonate de Oniga, bolnavii închipuiți au primit lunar indemnizaţii de handicap, indemnizaţii de însoţitor şi alte facilităţi prevăzute de lege pentru această categorie de persoane. De teamă să nu ajungă la închisoare, o parte dintre ei și-au recunoscut vina și au returnat banii încasați ilegal, dar sumele recuperate de stat sunt mici în comparație cu prejudiciul total calculat.

Așa cum am precizat anterior, miza acestui dosar nu mai este condamnarea, din moment ce faptele s-au prescris, ci recuperarea banilor plătiți ilegal și a sumelor primite cu titlu de mită de șefa comisiei. Viorica Oniga are în prezent 70 de ani și este judecată în stare de libertate. Nici nu ar fi avut cum să rămână 13 ani în arest sau sub puterea unei alte măsuri preventive, de când a fost deferită justiției.

Neconcordanțe majore cu privire la valoarea prejudiciului

Pe parcursul procesului, Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului a comunicat că instituția publică se constituie parte civilă în procesul penal cu suma totală de 3.073.726 de lei reprezentând prejudiciul cauzat prin plata unor sume necuvenite cu titlu de indemnizații de handicap, bugete complementare personale și indemnizații de însoțitor. Este prejudiciul calculat de DNA.

Pe parcursul procesului au fost lungi dezbateri, care au implicat mai multe termene de judecată, cu privire la valoarea reală a pagubei.

Instanța a constatat neconcordanțe majore în privința prejudiciului invocat de DGASPC Prahova. Într-o adresă transmisă Tribunalului Buzău în decembrie 2024, instituția a arătat că suma totală rămasă de recuperat de la inculpați este de 2.062.994,29 de lei. O lună mai târziu însă, într-o situație detaliată privind prejudiciul imputat fiecărui inculpat, totalul rezultat ajungea la 4.434.162,87 de lei, depășind chiar și prejudiciul inițial de 3.073.726 de lei cu care DGASPC se constituise parte civilă în proces.

În aceste condiții, judecătorii au cerut instituției să explice diferențele dintre cele două documente și să refacă defalcarea prejudiciului pentru fiecare inculpat, raportând-o la suma de 2.062.994,29 de lei. Instanța a reținut că o parte din prejudiciul inițial fusese deja recuperată de la beneficiarii certificatelor de handicap, care restituiseră periodic sumele încasate necuvenit, motiv pentru care valoarea rămasă de recuperat nu putea depăși nici prejudiciul inițial și nici suma comunicată anterior de partea civilă.

Ce pierde Oniga

Pentru acoperirea pagubei aduse bugetului de stat, care, potrivit legii, va fi actualizată cu indicele de inflație, vor fi valorificate bunurile puse sub sechestru de procurori încă de la debutul anchetei.

Pe numele Vioricăi Oniga a fost identificat doar un imobil în Ploiești compus din „două camere, două holuri, scară de acces, bucătărie și antreu, cu o suprafață construită de 115,05 metri pătrați”, pe care fost șefă a comisiei de încadrare în grad de handicap îl deține împreună cu partenerul de viață.

Nemulțumită că a avut casa sub sechestru atâta amar de vreme, Oniga a cerut instanței anularea acestei măsuri asigurătorii, dar instanța a respins cererea.

Care au fost acuzațiile DNA

În cursul anilor 2006 – 2012, în schimbul unor sume de bani şi în baza unor acte medicale falsificate, mai multe persoane au obţinut, fără drept, încadrarea în grad de handicap şi eliberarea certificatelor care atestă acest fapt de către membrii Comisiei de evaluare a persoanelor adulte cu handicap Prahova. 

Ca urmare a folosirii acestor certificate, persoanele beneficiare au încasat în mod injust, de la bugetul de public, suma totală de 3.012.928 de lei, cu titlu de indemnizaţii de handicap, bugete complementare, indemnizaţii de însoţitor şi alte facilităţi prevăzute de lege pentru această categorie de persoane.

„Concret, în perioada 2006-2012, inculpata Oniga Viorica, în calitate de preşedinte al Comisiei de evaluare a persoanelor adulte cu handicap Prahova, a primit de la inculpaţii Gabor Sorin Octavian, Neacşu Georgeta, Oprea Georgeta, Mihalcea Gheorghe, Pascu Mariana, Arsenie Veronica şi Dumitrescu Lia Aluna, sume de bani şi bunuri în cuantum total de 122.600 lei. 

Banii au fost primiţi pentru a-şi încălca atribuţiile de serviciu şi pentru a dispune încadrarea în grad de handicap şi eliberarea certificatelor medicale care să ateste acest fapt pentru mai multe persoane, fără ca acestea să sufere de afecţiuni care să le permită încadrarea în gradul de handicap stabilit.

La rândul său, în calitate de membru al Comisiei de evaluare a persoanelor adulte cu handicap Prahova, inculpata Borcan Ioana, în perioada 2010-2012, a primit de la inculpata Neacşu Georgeta suma totală de 13.500 lei, în scopul încadrării în grad de handicap şi eliberării certificatelor care să ateste acest fapt pentru mai multe persoane care nu sufereau de bolile menţionate în cuprinsul certificatelor, nu puteau fi încadrate în gradul de handicap stabilit şi nu puteau beneficia de facilităţile prevăzute de lege pentru aceste categorii de persoane.

În acest context, în perioada de referinţă, în schimbul primirii unor sume de bani pentru sine sau pentru alte persoane, inculpaţii: Gabor Sorin Octavian (26.000 lei), Irimia Georgiana-Nicoleta (21.000 lei), Neacşu Georgeta (79.950 lei), Manea Lucian Ion (91.500 lei), Mihalcea Gheorghe (22.400 lei), Pascu Mariana (71.570 lei), Dumitrescu Lia Aluna (6.400 lei), Dumitru Alexandrina (126.600 lei), Arsenie Viorica (900 lei) au intermediat obţinerea în mod fraudulos a unor astfel de certificate de handicap, lăsând să se înţeleagă că au influenţă, direct sau prin intermediar, asupra persoanelor cu funcţie de decizie în cadrul Comisiei, respectiv inculpatele Oniga Viorica şi Borcan Ioana.

De asemenea, inculpatele Irimia Georgiana-Nicoleta şi Manea Rodica Claudia au falsificat mai multe înscrisuri (scrisori, referate, adeverinţe medicale, bilete de externare din unităţi sanitare) care au fost folosite la întocmirea dosarelor pentru obţinerea certificatelor”, se arată în comunicatul de presă emis de DNA la vremea respectivă.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro