MENIU CAUTĂ
31 Dec. 2018 19:03

Sfântul Vasile, ocrotitorul săracilor, este sărbătorit în prima zi a anului. Tradiții și superstiții de 1 ianuarie

Distribuie

Pe 1 ianuarie, creştinii îl sărbătoresc pe Sfântul Vasile cel Mare – episcop de Cezareea, unul dintre cei mai importanţi sfinţi ai Bisericii Ortodoxe şi, în acelaşi timp, primul ierarh care a întemeiat, pe lânga biserici, spitale şi aziluri pentru săraci. Sărbătoarea Sfântului Vasile, denumită în tradiţia populară şi Crăciunul Mic sau Fratele Crăciunului, este o zi care abundă în tradiţii, practici magice şi ritualuri.

Prima zi din an este considerată un moment propice pentru desfăşurarea practicilor magice. Tradiţiile care se săvârşeau în această zi marchează începutul, nu doar al unui nou an, dar şi, în mod simbolic, al unui nou ciclu de viaţă.

Tradiții de Sfântul Vasile

De 1 ianuarie, există mai multe obiceiuri pentru bunul mers al lucrurilor:

  • Astfel, prima zi a anului este ziua în care fetele pun punți pentru a visa bărbatul cu care se vor căsători. Punțile sunt făcute din rămurele de măr dulce, construite din două crenguțe, care sunt, mai apoi, plasate în locuri ascunse. De ele se leagă un mănunchi de busuioc, o pară de argint legată cu un fir de ață roșu, un inel, o batistă și un șir de mărgele. Tradiția românească spune că dacă puntea este plină de brumă, atunci fata se va căsători cu un bărbat bogat, iar dacă puntea nu are brumă, atunci se va căsători cu unul sărac.
  • Mai este și un alt ritual vechi, care ne învață că fata care vrea să afle dacă se va mărita în cursul anului sau în anii viitori, trebuie să meargă în cotețul porcilor sau în grajdul vitelor. Aici va trebui să dea cu piciorul într-un porc sau într-o vită și să rostească următoarele cuvinte: „hui etimp” (anul acesta), „hui atimp” (anul viitor), „hui dincolo deatimp” (al doilea an). Dacă porcul grohăie, iar vita se mișcă la prima strigare atunci fata se mărită în lunile care vin, iar dacă se mișcă la a doua sau la a treia strigare atunci fata se va mărita peste un an sau doi.
  • Un obicei foarte popular, în special printre, copii este „sorcovitul”. În cursul dimineţii, grupuri de copii merg „cu sorcova”. În prezent, aceasta este confecţionată de obicei din flori de hârtie, în timp ce la origine, sorcova era formată din nuiele înverzite. Copii rostesc urări augurale, în timp ce lovesc uşor cu sorcova umărul celui „sorcovit”. Semnificaţia acestui obicei este transmiterea de urări de vigoare şi belşug.
  • Un obicei săvârşit colectiv de grupuri mici sau de cete de feciori, este cel al Dezlegării Anului. Astfel, aceştia dezleagă anul şi rodul colindând pe uliţe, iar vacarmul pe care-l fac cu bicele, buciumele sau oalele are ca scop înlăturarea forţelor malefice: seceta, insectele şi animalele dăunătoare recoltei etc.
  • De asemenea, feciorii dezleagă şi cununiile, cu un descântec: „Slobozim câşlegiile/ Să mărităm fetele/ Umblaţi, feciori,/ Să fie peţitori”.

Superstiții pe 1 ianuarie

  • Se spune că primul musafir care îţi intră în casă e bine să fie un bărbat. Cum ţi-a fost musafirul din ziua de Sf. Vasile, bogat ori sărac, aşa vei fi, cu îndestulare ori lipsuri, tot anul.
  • Pentru ca familiei să-i meargă bine tot anul şi să aibă spor, în popor există obiceiul ca în ziua de Anul Nou să se fiarbă în oală un cap de porc şi nicidecum de gaină, pentru că aşa cum porcul râmă numai înainte, tot aşa va merge şi omul spre belşug.
  • La Anul Nou, pe nemâncate, fiecare om trebuie să ia în mână unealta cu care lucrează în timpul anului şi s-o mânuiască de trei ori, pentru spor la lucru în anul ce vine.
  • Tot in ziua de Sfântul Vasile se zice că e bine să bei mult vin, existând credinţa că atât vin cât va bea omul în aceasta zi, atât sânge va avea în obraz în timpul anului. În această zi, femeile beau şi joacă fusul şi furca, pentru a creşte cânepa peste an.

Colinde de Sfântul Vasile

Integrându-se în perioada mai largă a sărbătorilor de iarnă, obiceiurile ce au drept scop uratul revin la domeniul fundamental al vieţii omului simplu de la ţară: muncile agricole, fertilitatea câmpului, roadele bogate etc.

Astfel, „Semănatul”, „Pluguşorul”, „Plugul cel Mare” şi „Vasilica” sunt cele mai importante texte „magice” care se rostesc în prima zi a anului şi au o valoare colectivă puternică: sunt adresate fiecărui gospodar în parte, dar acelaşi conţinut se referă şi se repetă pentru toţi membrii comunităţii. În aceeaşi categorie se integrează şi textele ce urează bunăstare fizică şi materială individului: „Sorcova” sau colindele de Sfântul Vasile (care le urează celor apropiaţi sănătate şi putere de muncă).

Cine a fost Sfântul Vasile

sfantul vasileSfântul Vasile cel Mare a trăit în secolul al IV-lea şi provenea dintr-o familie creştină deosebită: sora, Macrina, şi fratele său, Grigore din Nyssa, au devenit, de asemenea, sfinţi. Sf. Vasile a urmat şcoli în Cezareea, Bizanţ şi Atena, remarcându-se de tânăr prin profunde cunoştinţe în filosofie, astronomie, geometrie, medicină şi retorică. Scrierile sale strălucite pun bazele vieţii monahale sistematice, Sf. Vasile fiind considerat părintele monahismului oriental.

În 364, a fost chemat în Cezareea de episcopul Eusebiu şi a fost hirotonit preot, aducându-şi o contribuţie importantă în lupta împotriva ereticilor arieni. Pastoraţia pe care o începe de acum înainte a fost dedicată îndeosebi celor nevoiaşi, organizând renumitele azile, spitale şi case de reeducare a celor căzuţi moral, toate grupate sub denumirea de „Vasiliade”.

Sf. Vasile a murit în anul 379, când încă nu împlinise 50 de ani, iar la înmormântarea sa au participat mulţime de creştini şi păgani, dovadă a marii sale popularităţi.

În tradiţia românilor, Sfântului Vasile îi place petrecerea

În tradiţia românilor, Anul Nou, întâmpinat, în noaptea de 31 decembrie spre 1 ianuarie, se mai numeşte Revelion sau Seara Sfântului Vasile. Se spune că în noaptea de Sf. Vasile cerul se deschide de trei ori pentru câte o clipă.
Sf. Vasile e unul dintre sfinţii care au făcut minunile cele mai mari şi e considerat păzitor de duhuri rele, cu mare putere asupra dracilor.

Moliftele Sf. Vasile, considerată una dintre cele mai puternice slujbe de dezlegare, sunt citite în cazul demonizaţilor sau în particular a celor care au nevoie de aceste rugăciuni. În tradiţia populară, Sfântul Vasile apare şi ca „mare beţiv”, care stă călare pe poloboc, iar de ziua lui se fac petreceri şi chefuri. De altfel, el s-a rugat de Dumnezeu să-i dea o zi, iar Domnul i-a dat cea dintâi zi, cea a Anului Nou. Fericit, Sfântul Vasile a luat un clopoţel şi i-a legat la toartă o crenguţă de busuioc şi s-a suit la Dumnezeu să-i ureze lucruri bune. De aceea, de Sfântul Vasile există obiceiul de a ura.

Citește și: Mesaje de Sfântul Vasile. Urări inspirate pentru sărbătoriți

Loading...
Comentarii