Jumătate din bugetul spitalelor din România se duce pe „influențe salariale”. Ce se întâmplă cu restul bugetului

Spitalele înghit grosul banilor. Jumătate din ei se duc pe plata personalului

Potrivit oficialului CNAS, românii preferă să „stea cu durerea” și să se prezinte direct la unitățile de primiri urgențe din centrele universitare. Din acest motiv, spitalizarea continuă și de zi rămâne destinația financiară majoră, absorbind 44,6% din întregul buget FNUASS pe anul 2025.

„Finanțarea pe această structură rămâne în peste 40% din pierderile din sistemul de sănătate, pierderile de spitale. Odată, pentru că mentalitatea populației este aceasta, de a sta în durere și de a se prezenta la unități de primiri urgențe ca să găsească o soluție, de a cunoaște pe cineva să-și facă investigațiile în cadrul spitalelor, trecând de primul nivel, acel nivel de triere de la medicul de familie. Totuși, dacă ne uităm la cheltuieli, jumătate dintre ele pentru spitale merg pe aceste influențe salariale, deci pentru plata salariilor medicilor și a personalului medical din spitalele publice” , a declarat Larisa Mezinu-Bălan, vicepreședinte CNAS la un eveniment organizat de Coaliția Organizațiilor Pacienților cu Afecțiuni Cronice (COPAC).

Din totalul de 77,87 miliarde de lei (aproximativ 15,3 miliarde de euro) ai FNUASS în 2025, spitalele înghit 34,73 miliarde de lei. 17,74 miliarde de lei sunt destinați spitalelor generale (servicii efective pentru bolnavi acuți, cronici). Suma de 16,94 miliarde de lei (reprezentând 48,7% din bugetul spitalicesc total) se duce direct pe transferuri către spitalele publice pentru acoperirea creșterilor salariale acordate istoric, influențele salariale fiind de fapt majorările salariale.

Ce se întâmplă cu restul bugetului? Unde se duc celelalte miliarde din spitale

Dacă aproape jumătate din subtotalul spitalicesc (16,94 miliarde de lei) este absorbit pasiv de aparatul salarial și administrativ sub formă de transferuri, restul bugetului destinat unităților sanitare cu paturi este fragmentat pe tipuri de servicii. Din banii care rămân efectiv pentru asistența medicală propriu-zisă a pacienților din spitalele generale (17,74 miliarde de lei), grosul este alocat internărilor continue pentru cazuri acute (sistemul DRG), care primesc 11,07 miliarde de lei. Decontarea cazurilor de spitalizare de zi (investigații și proceduri rapide) cumulează 2,29 miliarde de lei, în timp ce internările continue pentru bolnavii cronici (tariful pe zi de spitalizare) primesc 1,59 miliarde de lei. În fine, la coada repartizării financiare din spitale se află radioterapia în regim de spitalizare de zi, cu 0,74 miliarde de lei, și îngrijirile paliative, destinate pacienților în stadii terminale, care beneficiază de doar 0,24 miliarde de lei , un segment controlat în proporție de 70,5% de furnizorii privați.

Reforma CNAS: schimbarea modalității de plată 

În timp ce finanțarea totală a crescut de 3,3 ori în perioada 2016-2025 (de la 4,7 mld. € la 15,3 mld. €), eficiența structurală a rămas în urmă. Deși, finanțarea ar trebui să urmeze modelul piramidal, acesta este ignorat.

În mod ideal, baza sistemului ar trebui să fie medicina primară (cost redus, volum mare de pacienți). În realitate, deși medicina de familie deține un procent de 100% acoperire privată prin cabinete comunitare , alocarea sa financiară este de doar 4,97 miliarde de lei în 2025 (față de cele 34,73 mld. lei acordate spitalelor).

Pentru a stimula performanța, CNAS modifică radical modul de plată al medicilor de familie. Dacă în trecut aceștia primeau bani doar pentru că aveau pacienți pe listă (per capita), din 2026 proporția devine 25% per capita / 75% per serviciu, urmând ca în 2027 să ajungă la 20% per capita / 80% per serviciu (banii urmează serviciul medical efectiv prestat).

Radu Gănescu, COPAC: „Pacienții rătăcesc printr-o multitudine de specialiști până să primească diagnosticul”

Prezent la eveniment, Radu Gănescu, președintele Coaliției Organizațiilor Pacienților cu Afecțiuni Cronice din România (COPAC), a taxat dur lipsa unui circuit clar al pacientului, subliniind că spitalizarea excesivă este o consecință directă a unui sistem care nu știe să își ghideze asigurații de la primul simptom.

„Noi vedem cât de mulți pacienți sunt diagnosticați târziu, cum este în cazul cancerului, unde ajung să meargă la o multitudine de specialiști, să facă o multitudine de investigații și servicii medicale, unde se pierde foarte mult timp până se găsește un diagnostic. Acest circuit este foarte important. Dacă am crește bugetul la baza piramidei, am putea să scoatem o grămadă de pacienți cronici din spitalizările de zi și să-i aducem la un control, monitorizare și tratament în medicina primară, cu cheltuieli mult mai mici și cu servicii mult mai accesibile”, a spus  Radu Gănescu.

Reprezentantul pacienților a subliniat că actualul haos logistic nu doar că prăbușește șansele de supraviețuire ale bolnavilor, dar generează pierderi financiare masive atât pentru autorități, cât și pentru buzunarele cetățenilor, plățile informale și indirecte din sistem fiind estimate la sume colosale. În opinia lui Radu Gănescu, în momentul de față ,,pacienții rătăcesc printr-o multitudine de specialiști până să primească diagnosticul”.

Începând din această vară, se va renunța definitiv la criteriul rigid al numărului de paturi, care intra în formula de finanțare a spitalelor. Banii vor fi acordați exclusiv în funcție de serviciile medicale efectiv oferite pacienților. Va fi o schimbare istorică în spitalele din România.

Oficialii CNAS au recunoscut că „este nevoie de o abordare mai eficientă în utilizarea fondurilor publice pentru a asigura accesul pacienţilor la servicii de calitate şi pentru a reduce risipa resurselor disponibile”. Pacienții nu se îmbolnăvesc după buget.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE