10 curat la bacalaureat e tot aia cu 9,80. Aberația e că 30% dintre admiși au peste 9!

Revin cu niște completări, după rezultatele de la bacalaureat, pentru că sinteza de săptămâna trecută în legătură cu Evaluarea Națională a fost și mai clar confirmată. Observam atunci că avem un mijloc fragil al notelor și că, dacă s-ar da date de la minister făcute ca lumea, așa cum se dau în cazul testelor PISA, mai mult ca sigur am constata că într-o majoritate covârșitoare, familiile echilibrate, cu ceva venituri, sunt cele care reușesc să împingă copiii într-un fel de clasă de mijloc și superioară a minorilor, liceele de elită.

Cele mai prostești titluri din spațiul public au fost din nou cele cu „câți de 10 s-au luat”. Am înnebunit citind „zecii” numărați și renumărați. La această horă stupidă participă și Ministerul Educației.

De parcă între 9,80 și 10 ar fi vreo diferență, alta decât hazard pur. Dați-le și miile de 9,80 și 9,90! Întrebați ziariștii dacă simt ei așa o genune între cei 38 cu media 10 și cei 10.000 de inși peste 9,50!

Statisticile pot fi manipulate până la un punct. Asta dacă dai doar note fără să arăți de unde vin acele note. Și nu e suficient să tot spui rural/urban. Diferența e între venituri medii și peste medie și restul. De ce nu mai putem selecta copii mai mulți din medii muncitorești? (Așa cum se întâmpla acum 20-30 de ani). Pentru că și acelea au fost mult excluse din joaca asta de-a privilegiul educațional.

Recomandări

Raport al Congresului SUA: De ce armata rusă a înregistrat pierderi semnificative și n-a fost capabilă să câștige războiul din Ucraina ANALIZĂ

Cu burta goală nu poți să înveți. Cu familii care trăiesc la limita integrării, din cauza nevoilor materiale, iarăși, nu poți spera că vor apărea copii de fier care să răzbată prin foc și baionetă și să ia la Colegiul Sava.

Manipulabile sunt jocurile aiurea cu notele. De-a lungul anilor observăm tocmai această tendință, tipică unei clase de mijloc tot mai disperate să-și creeze „rezervații sociale”, de a avea tot mai mulți de 9 și peste 9. Aici e aberația! Notele alea prea mari ne arată că noi testăm puterea familiilor și elevilor de a se conforma unui test de bacalaureat care, cel puțin la Limba și literatura română, unde mă pricep, e și ușor, și fără nicio miză pentru copiii care știu cu adevărat să scrie un eseu bun sau o analiză minunată.

Problema subiectelor ușoare care se discută acum – a fost acuzată Deca și subordonații că ar fi urmărit mărirea procentului de note bune prin subiecte mai ușoare – mi se pare doar superfluă, nu neadevărată. Întotdeauna s-a reglat suspect, „din subiecte”, câte o problemă. Anul trecut, după grevă, în mod cu totul neașteptat au picat niște subiecte ceva mai grele la Titularizare. Nu zic că a fost intenționat, așa s-a întâmplat. Așa și acum, a crescut procentul de candidați care au trecut peste media 6, după ce a făcut Iohannis reforme în educație de s-a rupt și am intrat într-un an electoral.

Recomandări

Despre proiectul unui stat „suveranist” român: „Nici SUA lui Trump nu își permit suveranismul propus de AUR”. Interviu cu profesorul Cornel Ban de la Copenhagen Business School

Și dacă sunt adevărate, cum spuneam, rămân cifre irelevante. Distanța dintre copiii sub 5 și cei peste 8 e foarte mare. Iar între ei sunt foarte puțini elevi! Ai 31.000 respinși, 60.000 peste nota 8! Iar între 6 și 8 vreo 38.000. Aici ascundem niște adevăruri. Niciun statistician nu-ți va spune că poți avea într-un sistem 20% foarte slabi, 25% mediocri și jumătate foarte buni!

Aici ne mințim groaznic. Industria meditațiilor și testele insultător de ușoare pentru unii lasă o marjă de eroare: câteva zeci de mii, din familii care oricum asigură și meditații, și școli bune, iau peste 9 fluierând, e o formalitate, e ca un bilet la Untold. Dacă chiar s-ar selecta elevi foarte buni, cu subiecte mai grele, specializate în diverse direcții, dacă ar mai exista selecție de la unele facultăți care au ajuns uzine de diplome, atunci pătura elevilor de 9-10 ar fi mult mai subțire, una firească statistic, undeva la 5%, nu 30%!

E clar că nu mai suntem empatici, că nu suntem în stare să integrăm copiii săraci. Dar măcar s-o lăsăm mai moale cu de-alde 9 și 10. Dacă tot îi umilim pe cei din baza piramidei, păi să le spunem celor din vârful ei că nu sunt în niciun caz atât de buni pe cât îi lasă bacalaureatul să creadă. Soluția bacalaureatelor diferențiate este, de aceea, poate, cea mai bună soluție.

Recomandări

Ultimele zile ale Salinei Praid. „Cât o nucă era gaura din perete, apoi s-a tot mărit”. Cât de fezabilă este soluția evacuării apei | Reportaj

Din aceste cifre observăm că e mai mare preocuparea de diferențiere de copiii fără posibilități, de fuga de anturaje, de medii „nepropice” ale claselor de mijloc. Din aceste statistici observăm și că nu s-a investit în licee bune pe care să se bată un „mijloc” al elevilor, cei care poate sunt foarte buni și la altceva decât la tocit la română și mate.

Să conștientizăm că trăim în aberație statistică. Că pe unii copii îi trimitem la marginea sistemului la 10-12 ani, iar pe alții, la fel de mulți, îi mințim că sunt toți „elite” de notele 9-10.

Problema nu e că avem prea puțini de 10. Ci că avem prea puțini de 6-7! Și foarte mulți de 9! De aici iese minciuna educației românești, centrate de vreo 15 ani pe segregare de clasă, nu pe vreun tip de meritocrație măcar, că de includere și justiție socială nu mai poate fi vorba de ceva timp.

Foto: Inquam Photos / Bogdan Dănescu