Apocalipsele după Trump: ce ar urma dacă şi-ar pune în aplicare ameninţările cu bombardarea Iranului

În acest moment istoric, Iranul pare mai vulnerabil decât oricând. Economia – fragilizată în urma sancţiunilor; proxy-urile prin care îşi proiecta puterea în regiune – sever slăbite, începând cu Hizballah şi terminând cu Ansar Allah (huthii din Yemen); nu în utimul rând, în atacul din octombrie anul trecut Israelul i-a distrus parte dintre cele mai performante sisteme de apărare antiaeriană.

Există însă cel puţin o problemă. De la primele ameninţări teribile ale preşedintelui SUA că, dacă va refuza negocierile privitoare la programul său nuclear, Iranul va fi bombardat cu bombe cum nu s-au mai văzut, ţările din Golf au declarat că nu vor accepta să le fie folosit spaţiul aerian în acest scop. Principalul argument: teama că Tehranul, ca măsuri de retorsiune, va ataca zone petroliere (e încă proaspătă în memorie acţiunea cu drone din 2019, revendicată de huthi, asupra a două instalaţii de procesare a petrolului din Arabia Saudită). Ţările din Golf nu acceptă nici ca Statele Unite să îşi lanseze eventuala ofensivă aeriană asupra Iranului de pe bazele militare pe care Pentagonul le deţine pe teritoriul lor.  

În eventualitatea că negocierile de la Oman vor eşua iar Trump se va simţi obligat să se ţină de cuvânt, armata americană ar putea lansa atacuri asupra Iranului de la Baza Diego Garcia, din Oceanul Indian. De aici până în Iran sunt 5.300 de kilometri, iar realimentarea bombardierelor se face după parcurgerea a 11.000 de kilometri. Bombardierele B-2 (observatorii au numărat cel puţin cinci la Baza  Diego Garcia) transportă aşa-numitele Massive Ordnance Penetrator, bunker bustere capabile să pătrundă în subteranele nucleare ale Iranului. Numai că buncărele fortificate de la Natanz şi Fordow sunt mult mai adânci decât ale huthiţilor.

Recomandări

Miniștrii Guvernului AUR, dacă George Simion devine președinte: oameni de afaceri, traseiști politici și admiratori ai Mișcării Legionare

Cum însă – şi istoria recentă a dovedit-o cu prisosinţă!– un război nu se câştigă din aer, eventualul pas doi, acela de a invada Republica Islamică, riscă să devină o aventură militară în multe privinţe mai costisitoare decât cea din Afganistan, cu un sfârşit “foc şi furie” ca în apocalipsele după Trump: “foc şi furie”. Primul stat afectat poate fi chiar Israelul însuşi, înconjurat de vecini care, în urma măcelului din Gaza, nu-i pot fi prieteni, oricât s-ar strădui.   

Urmărește-ne pe Google News