Austeritate vs reformă fiscală sau de ce ignoră cei doi candidați la președinție elefantul din cameră – taxarea corectă a capitalului?
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Primul tur al alegerilor din România i-a adus în prim-plan pe George Simion și Nicușor Dan. Un candidat naționalist-suveranist și un altul conservator-neoliberal. Cum turul II se apropie vertiginos, cei doi candidați se întrec în a-și expune viziunile politico-economice. E un festival al austerității. Simion promite concedieri masive în sectorul bugetar – peste 500.000 de persoane. E o cifră halucinantă, fără suport în realitatea imediată. Știm, sunt imense nemulțumiri populare vizavi de perfomanțele bugetarilor, dar „oferta” liderului AUR este totalmente de refuzat.
De cealaltă parte, Nicușor Dan vorbește și el pe limba corporațiilor: „Din nou, sunt foarte hotărât că societatea românească va face alegerea înțeleaptă între o reconstrucție și o dezbinare, între o economie deschisă investițiilor străine care stimulează investiția și o economie închisă, izolaționistă, care vorbește de naționalizări.”
Se vorbește doar despre austeritate și concedieri, mai puțin despre taxare. Gaura din bugetul public este rezultatul unei opțiuni ideologice persistente, împărtășite de elitele economice și administrative, care consideră taxele un obstacol pentru dezvoltare, descurajând astfel atât îmbunătățirea colectării, cât și reformele fiscale necesare. Declarațiile lui Simion și Nicușor Dan ignoră realitățile aritmetice și economice de bază, sugerând soluții simpliste care, în fapt, nu pot acoperi deficitul bugetar real. După cum s-a exprimat economistul Andrei Mocearov, „istoria fiscală a ultimelor decenii a arătat că colectare bună cu taxe mici nu funcționează” și „trebuie demolat mai întâi mitul că taxele sunt un furt” (România este pe ultimul loc în UE la venituri fiscale, la 13 puncte procentuale de media UE, 27% din PIB pentru țara noastră și 40% din PIB în UE).
Deci despre elefantul din cameră nimic. Iată însă că în SUA oligarhiei din jurul lui Trump se întâmplă lucruri interesante. Primesc de la The Nation, un jurnal american, o invitație să mă alătur petiției Inequality.org intitulată “No More Billionaires? Add your name for a wealth tax” („Fără miliardari? Adaugă-ți numele pentru taxa pe avere”).
Iată textul petiției:
„Dragi cititori,
Situația este sumbră în acest moment, în timp ce cabinetul de miliardari al lui Trump preia controlul și direcționează banii către oligarhi.
Dar miliardarii nu au existat dintotdeauna. Putem – și trebuie – să cerem ca averea celor mai bogați dintre bogați să fie limitată...
Adaugă-ți numele la petiția Inequality.org: Fără miliardari. Avem nevoie de o taxă pe avere.
Semnează acum: Avem nevoie de o taxă pe avere.”
Ce (mai) aflăm de la Ineqaulity.org?
Din 1980, averea ultrabogaților s-a triplat (ajustată pentru inflație). Însă ei plătesc cu 79% mai puține taxe decât plăteau atunci, raportat la averea lor. Cei mai bogați 500 de oameni au încheiat anul trecut cu o avere combinată de 9,8 trilioane de dolari, iar ultrabogații au devenit atât de bogați pentru că au modelat sistemul fiscal după propriile interese.
S-a dezvoltat o întreagă industrie a acumulării averii – avocați fiscali, contabili, administratori financiari – care îi ajută pe ultrabogați să evite plata taxelor.
Economiștii și alți experți sunt acum de acord: cea mai bună soluție este o taxă pe avere coordonată la nivel internațional. La summitul G20 de vara trecută, marile națiuni au convenit „să colaboreze pentru a se asigura că persoanele cu averi extrem de mari sunt taxate în mod eficient.”
Iată ce se întâmplă în lume, iar nouă aici nu ni se spune nimic în campania electorală de către candidații noștri, chipurile preocupați de soarta țării. Elefantul din cameră, capital-capitalismul și taxarea corectă a acestuia, nu este văzut de nimeni. Excepție anumite grupuri firave de stânga, extrem de marginale și fără impact public.
Nu trebuie să ne mai ascundem după deget. Dacă vrem ca lucrurile să nu se înrăutățească și mai mult există o singură soluție: taxarea corectă. Așa cum se face ea în Uniunea Europeană. Stimați candidați la președinție, dacă tot vă tot împăunați ca europeni, vă rugăm, fiți europeni până la capăt!
Foto: Vlad Chirea
Brinzovenescu 10.05.2025, 00:00
Nu cumva tot ce ține de fiscalitate trebuie aprobat de...Comisia Europeana?Și chiar poate guvernul României sa stopeze ascunderea profitului de catre multinaționale(ca sa nu plateasca impozit pe profit)?Inca acum câțiva ani Comisia Europeana a atenționat România sa combata asta- dar...e greu,chiar imposibil cu mijloacele obișnuite!De aceea lideri„suveraniști”ca Duda in Polonia și Orban in Ungaria, au trecut la masuri dure- impunând„taxe de solidaritate”de 5-10% pe... cifra de afaceri!A incercat și Dragnea sa-i imite(cu faimoasa Ordonanța 114),dar el neavând un lobby puternic in State ca cei doi,a... fost bagat la pușcarie!
MAMIRA 10.05.2025, 13:24
Se pare ca avem o ...Problema...Am uitat sa punem pe usa Presedintelui, oricare ar fi el ,o placuta : "reprezentant al Capitalui Strain in Romania"