„Babardeală… ”, filmul lui Radu Jude, interzis la difuzare în Rusia, apărat de un important critic de film de la Moscova

În Rusia, cultura română este puțin prezentă. Şi, în general, România este prezentă mediatic foarte puţin: deseori ca un breloc la tema Scutul Deveselu; în rest, o necunoscută. Există interes, dar există și prea multă necunoaștere și mai ales suspiciune din partea noastră. Ambele ne fac să nu fim prezenţi spre deloc pe spaţiul cultural şi informaţional rusesc.

Excepţie face filmul. E prezent, se discută, este vizionat.

Cel mai bun exemplu este unul foarte recent. O echipă de profesionişti, critici ruşi de film de la Iskustvo Kino (Experiență cinematografică, traducere, n.red.) – cea mai importantă revistă de critică de film din Rusia care apare din 1931 – a scos un volum dedicat „noului val cinematografic românesc”. Cartea se numește: РУМЫНСКАЯ ВОЛНА / VALUL ROMÂNESC, iar redactorul-şef Anton Dolin mi-a trimis-o fierbinte, proaspăt scoasă de sub tipar.

În această carte dedicată cinematografiei româneşti actuale practic avem paisprezece eseuri şi un interviu – sper că am numărat bine – care pornesc de la un film concret al autorului pe care-l analizează; uneori textele dezvoltă o analiză mai amplă asupra regizorului.

Recomandări

Medicii ieșeni vizați de o anchetă DIICOT privind traficul și consumul de droguri au fost antrenați și plătiți pe bani europeni. „Petreceau cu ușa-nchisă în timpul gărzilor!”

Dacă ar fi să aleg un motto, o idee centrală a cărții, aceasta ar fi: „Una dintre temele centrale ale noului val este încercarea de a înşela soarta”. La acest capitol este dat ca exemplu perfect Porumboiu, cu filmele sale.

Cartea se concentrează pe câteva nume grele: Cristi Puiu, Cristian Mungiu, Corneliu Porumboiu, Florin Şerban, Călin Peter Netzer, Adina Pintilie, Radu Jude. Atracţia mare pare a fi nu Puiu şi Mungiu, ci Porumboiu, chiar dacă eu tind să cred că Puiu şi Jude sunt, în ultima perioadă, în centrul atenției criticilor de film din Rusia. Cert este că Puiu, nu mi se pare doar mie, este prea aproape de ei, iar Porumboiu face genul de film care produce o diferență exotică, ce le stârnește o curiozitate sporită. Însă imaginea de ansamblu este una foarte bună. Cuprinsul și filmele analizate le găsiți la final.

Cinematografia românească nouă este pentru câmpul critic rusesc una superioară celei ruseşti – fireşte, diferită -, care merită analizată atât sub aspectul conţinutului şi stilisticii, cât şi sub aspectul „formulei de succes”. Adică întrebarea esențială care-i frământă pare să fie: cum și în ce fel s-a produs acest „nou val cinematografic”, venit dintr-o zonă care lipsea total de pe radarul cultural rusesc până acum câțiva ani.

Recomandări

Proteste de amploare împotriva lui Călin Georgescu în București, Cluj și Timișoara | VIDEO

Ar mai trebui spus că aici nu avem nişte cronici de film cu care suntem obişnuiţi în presa cotidiană, ci nişte texte ce par mai apropiate de eseu: bine articulate, argumentate şi ingenios construite.

Și nu cred că în perioada postcomunistă rusească a existat un interes de asemenea anvergură faţă de anumite domenii ale culturii româneşti. Şi nu doar ale culturii. Excepţie fac câteva trupe pop moldo-româneşti care au intrat ca fulgerul şi la fel de repede au dispărut. Au existat câteva cărţi traduse la prestigioasa editură AdMarginem, care a încercat o serie (Cărtărescu, Vișniec, Manea şi subsemnatul). Au mai existat traduceri sporadice. Au existat câteva prezenţe ale artiștilor contemporani în diverse evenimente mari.

Însă amploarea pe care a luat-o filmul românesc este un fenomen unic. Nu este film românesc important care să nu aibă cronici ample în reviste precum „Iskustvo Kino”. Acest volum vine cumva să confirme acest interes și prestigiu căpătate în Rusia. Nu multe cinematografii contemporane au dedicate astfel de volume.

„Babardeală cu bucluc”, interzis la difuzare pe motiv de pornografie

Dar dincolo de volumul invocat, filmul românesc iarăși iese în față în Rusia. De data aceasta prin interdicție: Ministerul Culturii din Rusia a interzis difuzarea în Federația Rusă a filmului regizat de românul Radu Jude „Babardeală cu bucluc sau porno balamuc”, după cum a scris agenția TASS.

Recomandări

Vicepreședintele ANCOM Pavel Popescu cere suspendarea TikTok în România. Rețeaua socială ar putea fi interzisă până la terminarea anchetelor privind alegerile

Am discutat puțin cu Anton Dolin (foto) – criticul meu preferat de film din Rusia și poate cel mai important critic rus la ora actuală – ce crede despre faptul că Ministerul Culturii de la ei a dat interdicție filmului lui Radu Jude să intre în circuitul cinematografic din Rusia pe motiv că „promovează pornografia”.

El mi-a răspuns: „E foarte trist ce se întâmplă”. Revista pe care o conduce și care a editat volumul de care vorbeam a dedicat ample materiale de analiză. Chiar Dolin a scris o analiză excelentă dedicată filmului lui Jude.

Anton Dolin vine și de această dată cu un text amplu unde analizează filmul în relație cu ideologia de stat care pune interdicție: Starea de carantină: Babardeală cu bucluc – între porno și ideologie.

În esență, criticul rus încearcă să ne arate absurdul situației, oferind o grilă largă de interpretare, arătând că întregul demers al filmului ține de un „discurs critic”, de „satiră socială”, de demantelare a multor clișee din istoria, ideologia și cultura noastră dominantă care seamănă nespus de mult cu elementele din Rusia și întregul Est. Dolin arată de o manieră convingătoare că orice argumente juridice și simplele argumente raționale și rezonabile își pierd puterea și valabilitatea: că interdicția e absurdă.

Căutând elementul „porno” sau „erotic” –  care ar duce la interdicția filmului -, Anton Dolin spune că cei ce ne aflăm ca într-o poveste rusească – Povestea cepei: dai jos de pe ceapă haină după haină. Și acolo nu apare nimic erotic, nimic falic. Dai haina cepei jos și corpul gol nu apare: nu vezi goliciunea. Însă în tine se trezește o stare de lăcrimare: lacrimi și râs și o stare confuză care ne spune că nu tu ai dezbrăcat ceva, ci tu ai fost cel debarcat, dezgolit. „Babardeală cu bucluc sau porno balamuc” ne arată doar că Regele e gol, că avem multe lucruri de care să plângem și să râdem.

P.S. Iată cuprinsul volumului scos de revista rusească despre filmul românesc.

• Evghenii Maizel – Cine nu s-a ascuns, eu nu sunt vinovat / Moartea domnului Lăzărescu – regia Cristi Puiu
• Zara Abdullaeva – Zona solidarităţii / 4 luni, 3 săptămâni şi 2 zile – regia Cristian Mungiu
• Tamara Dondurei – Interpretarea cuvintelor / Poliţist, adjectiv – regia Corneliu Porumboiu
• Corneliu Porumboiu – „Eu îmi construiesc ideea pe observaţie” / interviu
• Elena Plahova – Fluieratul disperării / Eu când vreau să fluier, fluier – regia Florin Şerban
• Anton Dolin – Dificultăţile protocolului / Aurora – regia Cristi Puiu
• Anton Dolin – În afara mănăstirii / După dealuri – regia Cristian Mungiu
• Larisa Maliukova – Afaceri de familie / Poziţia copilului – regia Călin Peter Netzer
• Zara Abdullaeva – Nu avem învingători / Al doilea joc – regia Corneliu Porumboiu
• Zara Abdullaeva – După revoluţie / Comoara – regia Corneliu Porumboiu
• Zara Abdullaeva – Fără distanţă / Sieranevada – regia Cristi Puiu
• Elena Plahova – Elegie optimistă / Bacalaureat – regia Cristian Mungiu
• Zara Abdullaeva – Viaţa dublă / Fotbal infinit – regia Corneliu Porumboiu
• Andrei Plahov – Naturiştii / Touch Me Not – regia Adina Pintilie
• Elena Stişova – Măcel: text şi context / Îmi este indiferent dacă în istorie vom intra ca barbari – regia Radu Jude

Urmărește-ne pe Google News