Press One: Teza de doctorat a lui Lucian Pahonțu va fi analizată de Comisia de etică a Universității Naționale de Apărare
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Universitatea Națională de Apărare „Carol I” (UNAP) va verifica suspiciunile de plagiat din teza de doctorat a lui Lucian Pahonțu, directorul SPP, a relatat PressOne.
Comisia de etică a desemnat deja o echipă care va analiza eventualele încălcări ale normelor în teza intitulată „Tactici folosite pentru paza și apărarea obiectivelor de importanță deosebită”, susținută de Pahonțu în 2003.
Biroul de Presă al UNAP a fost cel care a transmis pentru PressOne că se vor verifica „posibile încălcări ale normelor de etică și deontologie universitară și a unor abateri de la buna conduită în cercetare”.
UNAP a precizat că teza de doctorat a lui Pahonțu nu a fost verificată deocamdată cu un software de analiză a similitudinilor, așa cum prevede ordinul ministrului Educației din 2021.
Termenul legal pentru soluționarea unei astfel de sesizări este de 45 de zile.
Reamintim că, pe 2 septembrie, Libertatea a publicat pasaje din lucrarea de doctorat a șefului SPP, care a fost scrisă acum 23 de ani. În teza de doctorat, Lucian Pahonțu și-a spus concepția despre apărarea „obiectivelor” dând ca exemplu „evenimentele din Decembrie ’89”, cu referire la Revoluția în urma căreia dictatorul Nicolae Ceaușescu a fost înlăturat de la putere.
O zi mai târziu, Recorder a scris că șeful SPP ar fi plagiat cel puțin 30% din teza de doctorat”, care are un total de 205 pagini, iar Pahonțu ar fi copiat inclusiv din Regulamentul Trupelor de Securitate din 1976. Teza există în arhivele Bibliotecii Naționale.
De unde a plecat scandalul în care Nicușor Dan l-a apărat pe Lucian Pahonțu
Pe 26 august, Recorder a scris că Pahonțu, șeful SPP de 21 de ani, și-a cosmetizat CV-ul și a ascuns o parte sensibilă a carierei sale. Publicația a susținut că Pahonțu este nepotul lui Vasile Milea, ultimul ministru al Apărării din perioada comunistă, a cărui moarte în interiorul Comitetului Central al PCR, actualul sediu al MAI, continuă să fie subiect de dezbatere.
Mai mult, Recorder a susținut și că Pahonțu a fost ofițer în Trupele de Securitate între 1987 și 1990 și că la Revoluția din 1989, în urma căreia Nicolae Ceaușescu a fost înlăturat de la putere, ar fi făcut parte din forțele de represiune trimise de fostul dictator contra manifestanților. Potrivit publicației, Pahonțu s-ar fi aflat în zona baricadei de la Hotelul Intercontinental în noaptea de 21 decembrie 1989, în care au fost uciși oameni. De asemenea, Recorder a susținut că Pahonțu a fost „în prima linie și la Mineriada din 13-15 iunie 1990”.
Pe 28 august, președintele Nicușor Dan a reacționat, spunând că „reprimarea manifestațiilor de la Revoluție, respectiv de la Mineriadă, fiecare dintre ele reprezintă o pată în istoria României” și că „este regretabil că parchetele nu au elucidat până în momentul ăsta și îmi doresc, dar sunt circumspect că vor reuși să o facă, trecând așa de mult timp de la acele evenimente”. „Orice persoană care a reprimat, participând la vreuna din aceste acțiuni de reprimare, din punct de vedere moral, nu are ce să caute într-o funcție înaltă în statul român. Domnul Pahonțu nu e în această situație”, a subliniat șeful statului.
Pe 31 august, Lucian Pahonțu a respins „orice acuzație de implicare în reprimarea violentă a manifestațiilor” din 21 decembrie 1989, în Piața Universității, sau de implicare în violențele de la Mineriada din 1990.
