Lemnul de foc cu cea mai mare putere calorică, ce arde lent și ține căldura mai mult decât stejarul
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Pregătirea lemnelor pentru sezonul rece reprezintă o preocupare majoră pentru gospodăriile care folosesc sobe sau centrale pe combustibil solid.
Cuprins:
Deși majoritatea cumpărătorilor se orientează aproape exclusiv către fag, carpen sau stejar, există o esență lemnoasă extrem de eficientă, des ignorată la achiziție, dar care oferă performanțe termice superioare, conform Blic, parte a trustului Ringier: salcâmul.
Salcâmul este un lemn dens și dur care, atunci când este uscat corespunzător, generează o cantitate mare de căldură și menține jarul o perioadă îndelungată. Conform datelor tehnice din domeniu, salcâmul cu o umiditate de 15% are o putere calorică de aproximativ 2.040 kWh pe metru steril. Prin comparație, stejarul oferă circa 1.890 kWh, iar fagul ajunge la aproximativ 1.850 kWh la același nivel de umiditate.
Cum se comportă salcâmul la ardere și ce avantaje are
Arderile eficiente depind de densitatea fibrei. Lemnul de salcâm bine uscat se aprinde relativ ușor, însă nu arde rapid precum esențele moi sau rășinoasele. Odată ce focul s-a format în vatră, el menține o temperatură ridicată și constantă.
Pentru a obține cel mai bun randament, lemnele mai subțiri trebuie folosite la inițierea focului, deoarece se încălzesc rapid. Buștenii mai groși se adaugă ulterior, peste jarul deja format, pentru a asigura o ardere lentă și de durată pe timpul nopții.
Pe lângă puterea calorică ridicată, salcâmul se remarcă prin rezistența sa naturală la umiditate, ciuperci și putregai. Depozitat în aer liber, acest lemn își păstrează structura intactă chiar și mai bine de zece ani, fiind folosit tradițional și pentru stâlpi de gard sau alte construcții exterioare. Fagul și carpenul sunt mult mai sensibili dacă rămân expuși la ploaie sau direct pe pământul umed.
Umiditatea scade dramatic randamentul termic
Indiferent că alegeți salcâm, fag, carpen sau stejar, factorul decisiv pentru o încălzire eficientă rămâne gradul de uscare. Lemnul proaspăt tăiat conține o cantitate mare de apă, iar la ardere o parte semnificativă din energia calorică se pierde doar pentru evaporarea acesteia.
Lemnele ude se aprind greu, degajă fum dens și favorizează depunerile periculoase de creozot pe coșul de fum. Nivelul optim de umiditate pentru un lemn gata de pus pe foc este de aproximativ 20%. Gradul de uscare poate fi evaluat după greutate, culoare sau crăpăturile de la capete, însă cea mai precisă măsurătoare se face cu un umidometru special pentru lemn.
Reguli de aur pentru depozitarea lemnelor de foc
Pentru a asigura o uscare rapidă și corectă înainte de venirea frigului, stivuirea lemnelor trebuie să respecte câteva reguli de bază:
- Lemnul spart în bucăți mici se usucă mult mai repede decât buștenii întregi, deoarece aerul pătrunde mai ușor în interiorul fibrei.
- Stiva nu trebuie așezată direct pe sol, de unde ar trage umiditate, ci pe paleți sau pe o suprafață înălțată și uscată.
- Între lemne trebuie lăsat spațiu suficient pentru circulația aerului, iar partea superioară a stivei trebuie protejată de ploaie și ninsoare, lăsând lateralul descoperit pentru ventilare.
Pe piața materialelor lemnoase, prețul unui metru cub de lemn de foc variază în funcție de calitate, esență și diametru, salcâmul fiind o opțiune competitivă care oferă un raport excelent între preț și randamentul termic oferit pe parcursul iernii.
