Boala lui Donald Trump și comentariul lui CTP. Oare politica nu se oprește în zidul suferinței?

Semnez la Republica, îl citesc cu plăcere de multă vreme, îi share-uiesc articolele, așadar, toate ingredientele ca CTP să fie una din vocile mele preferate din presa de pe la noi. Atât cât a mai rămas din ea.

O să intru direct în subiect, un exercițiu de imaginație, că tot îi plac renumitului gazetar:

Ce ar face domnul Popescu dacă, bolnav fiind de coronavirus, un bătrân pesedist i-ar ceda patul la ATI, unde locuri… ioc! și i-ar salva viața? Adică, fix un simpatizant al Cernobîlului din politica românească, cum dânsul a poreclit partidul numit, poreclă cu care sunt de acord, tocmai un astfel de personaj i-ar dărui o pagină în alb pentru următorul articol…

Oare politica nu se oprește în zidul suferinței? Oare cuvintele apăsate de condei, vecine cu ura, ură pe care tocmai domnul Popescu o detesta cu vehemență la președintele Băsescu, nu se taie ca maioneza, nici măcar în condiții excepționale?

Oare nu și în felul ăsta moare presa de calitate din România?

Nu cred că răspunsul ar fi ”Nu, mulțumesc!”, pentru că sigur Simona Halep va mai câștiga multe turnee de Grand Slam.

Urmărește-ne pe Google News