Cu gândul la subvențiile UE, ministrul Daea vrea să radă jumătate de milion de hectare de pădure, pentru că în acte figurează ca pășuni!
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
„Lupta” ministrului agriculturii, Petre Daea, pentru „salvarea” greierilor, a fost preluată cu generozitate de presa autohtonă, în ultimele săptămâni. După o primă salvă lansată pe 20 august, Daea a reîncălzit subiectul cu greierii zilele trecute, cu același impact mediatic major. Aproape neobservat a trecut însă un alt demers al ministrului agriculturii, cu un impact potențial uriaș: tăierea vegetației forestiere (păduri în devenire) de pe sute de mii de hectare de teren, scrie fostul senator USR Mihai Goțiu, într-un comentariu publicat de Libertatea.
Cuprins:
Dezvăluirea a fost făcută de jurnalistul de investigații Andrei Ciurcanu, pe blogul personal, luna trecută. Acesta a prezentat o adresă a lui Petre Daea, adresată ministrului mediului, apelor și pădurilor, Tanczos Barna, prin care solicită desemnarea unei echipe de specialiști care să se ocupe de tăierea copacilor de pe ceea ce, în acte, figurează ca fiind pajiști. Adresa oficială a fost urmată și de o întâlnire între reprezentanți ai celor două ministere, unde s-a discutat subiectul.
Miza este una uriașă - aproximativ 400.000-500.000 de hectare pe care se află vegetație forestieră, dar care nu sunt incluse, la ora actuală, în fondul forestier național. Sau, altfel, spus, chiar dacă sunt, în realitate, păduri tinere, nu sunt considerate, în legislație și în actele oficiale ca fiind păduri. E vorba de pășuni și fânețe împădurite, jnepenișuri, perdele forestiere de protecție și vegetație forestieră de-a lungul râurilor.
Inventarul Forestier Național (IFN, ciclul II (2013-2018), a cuantificat 7,037 de milioane de hectare de pădure (efectivă), la care se adaugă peste 800.000 de hectare cu arbori inventariați ca fiind în afara pădurii. IFN nu lucrează însă cu termenul legal de „fond forestier”. Suprafața fondului forestier o găsim în datele Institutului Național de Statistică (INS), care avansează, pentru sfârșitul anului 2021, o suprafață de 6,607 milioane de hectare. Cu peste 400.000 de hectare mai puțin decât suprafața de pădure inventariată de IFN, fără a discuta de suprafețele cu arbori aflați în afara pădurii (care nu sunt incluse la categoria „pădure” pentru că nu îndeplinesc consistența/densitatea necesară ori alte criterii).
Petre Daea vânează banii din subvenții
În adresa lui Petre Daea către Tanczos Barna, acesta arată că din cele 4,5 milioane de hectare de pajiști (din acte), ar fi declarate pentru a primi subvenții prin Agenția pentru Plăți și Investiții în Agricultură (APIA) doar aproximativ 2,4 milioane de hectare. De asemenea, invocând Recensământul General Agricol din anul 2020, susține că suprafața de pășuni și fânețe din România s-ar fi redus cu 800.000 de hectare (de la 4,5 milioane la 3,7 milioane). Ca să nu ne încurcăm în cifre: pe de o parte avem o reducere efectivă (de 800.000 de hectare) și una birocratic-administrativă (cea de aproximativ 2,1 milioane de hectare, care o include atât pe cea efectiv împădurită, cât și pe cea care chiar dacă nu s-a împădurit, nu mai e declarată la APIA).
Oficial, Petre Daea își justifică demersul invocând obligațiile pe care România și le-a asumat prin aderarea la Uniunea Europeană (UE) de a menține suprafața (din 2007) de 4,5 milioane de hectare de pajiști, implicit riscul de a plăti daune în urma unui infringement. În realitate, scopul lui Petre Daea rezultă implicit din același document: faptul că proprietarii de pajiști împădurite nu mai sunt eligibili pentru subvenții, așadar n-am mai încasa acești bani de la UE (gestionați, evident, de ministerul pe care îl conduce, prin APIA).
Împădurirea pajiștilor e naturală!
Dar mă întreb (și, probabil, vă întrebați și voi) cât de legitimă ar fi încasarea de subvenții pentru pajiști, în condițiile în care acestea nu mai sunt utilizate ca pajiști, că altfel n-ar fi apucat să se împădurească? Pentru cei care ajung, în special, în zonele de deal și de munte nu e greu să constate și să înțeleagă realitatea: sate și comune cu populația în scădere, îmbătrânită ori cu alte ocupații decât agricultura, fie că lucrează în țară, în orașele apropiate sau în alte țări (chiar dacă în acte figurează, încă, cu domiciliul în România). Pur și simplu o populație care utilizează din ce în ce mai puțin pajiștile pentru pășunat ori făcut fân.
De altfel, studiile de specialitate arată că „marea majoritate a pajiștilor actuale din România se găsesc în areale care din punct de vedere biogeografic aparțin etajelor de păduri și au apărut ca urmare a defrișării unor suprafețe ocupate inițial de pădure”. Așadar, cea mai mare parte a pajiștilor au apărut acolo unde, la un moment dat, a fost pădure, în urma utilizării lor pentru creșterea oilor și vitelor, iar în momentul în care această utilizare s-a încheiat, pădurea și-a reintrat și își reintră în drepturi.
E, pur și simplu, aberant să încerci să menții pajiști în astfel de zone, doar pentru a încasa subvenții! Mai bine am solicita (la UE) și am acorda sprijin tocmai pentru trecerea lor în fondul forestier, un lucru cu mult mai ieftin decât împăduriri în alte zone, în condițiile în care creșterea suprafeței împădurite a UE (inclusiv a României) este o prioritate zero. Potrivit studiilor IFN, ciclul II, cu tot cu aceste zone, acoperirea cu pădure a teritoriului țării noastre este de 29,52%, sub media europeană, care trece de 40%! Eliminând vegetația forestieră (pădure tânără) de pe aceste pajiști, riscăm să pierdem între 5% și 10% din suprafața împădurită, în condițiile în care suntem la ani lumină de obiectivul propus, de a ajunge la 40% (media europeană), care ar presupune o creștere cu cel puțin 10%.
„În ritmul actual al împăduririlor artificiale, vom avea nevoie de mai bine de 5 miliarde de euro și peste 500 ani să creștem fondul forestier național cu jumătate de milion de hectare de pădure. Este mult mai înțelept să îngrijim ceea ce avem deja foarte valoros și să lăsăm natura să lucreze cu noi, pentru noi”, afirma Radu Vlad, coordonator proiecte regionale și program păduri la WWF România, în noiembrie 2018, într-un raport al organizației pe acest subiect.
Dacă ne radem pădurile, chiar ajungem să mâncăm... lăcuste
Că tot este afectat domnul ministru Petre Daea de grija greierilor și a altor alimente autorizate, recent, în UE: dacă își duce la capăt planul cu raderea arborilot de pe pajiștile împădurite, chiar riscăm să trecem la producția de... lăcuste. În acest an am primit un avertisment mai mult decât dur legat de modul în care schimbările climatice lovesc în producția agricolă, implicit în sursele de hrană și de venituri ale românilor. Nu mai insist, acum, asupra rolului pădurilor în menținerea unei clime temperate ori a unui regim al ploilor cât de cât normal și predictibil (fără secete îndelungate, dublate de ploi și furtuni extreme, cu inundații).
Atenționez asupra unui alt fenomen, raportat în acest an într-un caz singular în România, dar care riscă să se intensifice în anii care vin: înmulțirea necontrolată a lăcustelor. Pentru că sunt termofile (le place căldura), se înmulțesc exponențial în perioade de secetă. Împotriva lăcustelor există două remedii majore: unul artificial - cantități impresionante de pesticide (cu tot ce înseamnă asta pentru sănătatea mediului și a oamenilor), respectiv unul natural - păsările, inclusiv ciocârliile de câmp. Da, specia aceea pe care nici domnul ministru Daea (marele „iubitor” de simboluri românești), nici domnul Tanczos Barna, nu vor să o protejeze. După ce că s-a dat liber la împușcarea fără limită a păsărilor migratoare (inclusiv a ciocârliilor), propunerea legislativă de trecere a ciocârliei de câmp pe lista celor strict protejate e blocată de aproape trei ani la Camera Deputaților. Asta după ce, în primăvară, a trecut, totuși, prin Comisia de Agricultură (se aude, domnule Daea?), dar nu pentru a fi adoptată, ci pentru a fi respinsă, primind un vor majoritar negativ!
Zilele trecute, revenind pe subiectul cu greierii, domnul Daea afirma: „Eu am spus un lucru foarte clar: lăsaţi greierii să cânte”. Dacă vrem să auzim greierii cântând, nu să ne gândim să-i mâncăm, e necesar să avem grijă de păduri, dar și de întreg echilibrul ecologic. Iar pentru asta și domnul ministru al mediului, Tanczos Barna, e necesar să lase grija apărării intereselor anumitor grupuri de vânători și să acorde mai mare grijă pădurilor. Dacă nu o vom face, vom ajunge să „mâncăm românește”... lăcuste.
foto: Hepta
ivryernest 05.09.2022, 17:35
Doamne-ferește de "conducătorii de partid și de stat" ! Ceaușescu a ras un sfert din centrul vechi al Bucureștilor, ca să construiască Palatul Poporului, unde bineînțeles poporul n-avea acces... Daea vrea să radă pădurile, care sunt cu atât mai mult un patrimoniu național. Istoria se repetă !
mihairg 06.09.2022, 15:37
dar lasă că ”salvează”” greierii... :(
sportix 06.09.2022, 17:07
Nea Petrica, mai taie din ele, da-le dreaq! Cine mai are nevoie de paduri in ziua de azi? Las' ca e mai bine sa apara desert, poate "creste" si petrol pe dedesubt!
M.Toma 06.09.2022, 17:42
Revoltator! Vrajeala cu greieri, sa "treaca" defrisarea! Iar nea Tantosh abia asteapta sa-si puna stampila... Inadmisibil!
Graziela 06.09.2022, 18:29
De la razboiul impotriva cormoranilor a trecut la distrugerea fondului forestier, a echilibrului ecologic! Bravos, neicusorule!!!