Cum au suplinit ONG-urile rolul statului la debutul crizei COVID-19
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Săptămâna trecută, ministrul muncii a stârnit un val de revoltă în spațiul public după ce a declarat că statul a fost mai degrabă singur în lupta împotriva coronavirusului și că sprijinul comunității a fost puțin semnificativ. Și asta pentru că, în perioada în care COVID-19 a ajuns în România, cei care au reacționat au fost, de fapt, ONG-urile, firmele private și voluntarii.
Cuprins:
Acestea au suplinit, în prima fază, rolul statului.
”Din păcate, ajutorul din comunitate, inclusiv prin aportul entităților neguvernamentale, a fost firav. Până acum. Am văzut puține comunități mobilizate, punând laolaltă resurse și dorință de a lupta împreună”,este fragmentul din declarația ministrului care a supărat societatea civilă.
Violeta Alexandru a făcut declarația într-un context în care cerea un sprijin suplimentar al comunității care să dubleze efortul statului de a plăti șomajul tehnic. Câteva zile mai târziu, Alexandru avea să declare că, după ridicarea stării de urgență din 15 mai, șomajul tehnic va fi, de fapt, înlocuit cu o ”altă măsură de ajutor”.
Inițiativele rapide ale privaților
Până la clarificarea situației cu privire la ajutoarele care vor fi plătite de stat pentru traversarea crizei COVID-19, cert este că la debutul acesteia, Guvernul, din care face parte și Violeta Alexandru, a fost prins complet nepregătit, fără dotări și stocuri de echipamente necesare, fără nici măcar un inventar al infrastructurii de care dispune în spitale și centre de cercetare.
Societatea civilă, prin ONG-uri și asociații susținute de donatorii lor, oamenii de afaceri și corporațiile au fost primii care au oferit ajutor. Într-un singur cuvânt, comunitatea, ea a fost cea care a suplinit rolul statului atunci când acesta abia se dezmeticea din șocul primelor infectări.
Sute de inițiative mai mici sau mai mari au apărut rapid în toată țara. De la voluntarii care fac piața pentru cei mai vulnerabili la autoservirile sau restaurantele care asigură gratuit prânzul medicilor sau la elevii și studenții care fabrică viziere la imprimante 3D. Lor li s-au alăturat oamenii care au donat bani campaniilor demarate de ONG-uri și asociații, dar și afaceriștii care au făcut echipă cu autoritățile locale și au cumpărat echipamentele pe care statul nu le avea.
Fostul ministru al sănătății Vlad Voiculescu, care este și reprezentant al Asociației Magic, a estimat o valoare totală de 20 de milioane de euro a donațiilor colectate de organizațiile non-guvernamentale pentru lupta împotriva coronavirusului, în prima lună și jumătate de la izbucnirea crizei în România.
Când societatea civilă și ONG-urile au ținut locului statului până și-a revenit din șoc
Spre exemplu, antreprenorul sucevean Ștefan Mandachi a strâns un milion de euro în doar 17 zile, bani cu care a cumpărat ventilatoare pentru secțiile de Terapie Intensivă.
Apoi, Asociația Dăruiește Aripi a strâns 230.000 de euro, adică valoarea donațiilor dintr-un an întreg, în doar două săptămâni, bani care au ajuns în stocurile de echipamente ale spitalelor.
În urmă cu o lună, Ambulanța Constanța a apelat la sprijinul comunității locale pentru că urma să rămână fără echipamente de protecție și materiale de igienizare. În câteva zile, aceeași Ambulanță le mulțumea constănțenilor pentru că le-au completat stocurile.
De altfel, județul Constanța, care a fost unul dintre cele șapte centre de primire a bolnavilor, dar și centru de carantinare a peste 1.000 de români repatriați din Italia, este relevant pentru implicarea comunității.
Doi oameni de afaceri cunoscuți pe plan local au cumpărat 3 aparate Real Time PCR și alte echipamente necesare pe care spitalele din Constanța nu le aveau, donațiile lor ajungând undeva la 400.000 de euro.
În momentul debutului crizei, instituțiile medicale din Constanța, județ care urma să primească primii infectați cu coronavirus, alături de București, Iași, Cluj, Timișoara, Craiova, nu erau pregătite pentru preluarea bolnavilor de coronavirus.
Dăruiește Aripi a fost printre primele asociații care s-au mobilizat și au direcționat toate donațiile în lupta pentru combaterea COVID-19. În primele două săptămâni, când autoritățile nu își reveniseră încă din șocul primelor infectări, asociația și donatorii ei au suplinit lipsa de reacție a statului:
Asociația Dăruiește Aripi: „Urgențele au fost atât de mari, încât am folosit toate rezervele pentru alte proiecte”
”În perioada crizei sanitare, cu precădere în primele două săptămâni, nu am putut să ținem cont de donații. Urgențele au fost atât de mari și deficiențele spitalelor atât de grave, încât am folosit toate disponibilitățile noastre rezervate altor proiecte pentru aceste urgențe. În a doua parte a crizei, când statul și-a revenit din uluială și jucătorii sociali și-au revenit din șoc și au început să contribuie. Spre exemplu, efortul celor două săptămâni acoperit aproape în întregime două săptămâni mai târziu a fost de 230.000 de euro, cam cât bugetul anual de donații al asociației”, a declarat Alina Pătrăhău, fondatorul Dăruiește Aripi, pentru Libertatea.
O altă donație inedită și foarte consistentă pentru sistemul medical constănțean a fost reprezentantă de cele 32 de tone de motorină pentru ambulanțele din județ:
”Probabil că cea mai inedită donație a fost cea a Rompetrol, care a contribuit cu 32 tone de motorină pentru ambulanțele constănțene. Au fost și companii care și-au convertit producția fabricând tuneluri de dezinfectare, la fel cum au fost companii ca și Cora care au pregătit masă caldă pentru personalul medical. Au fost multe inițiative pozitive de sprijin, însă i-am orientat direct către spitale pentru că nu puteam administra decât proiecte mai mari”, a mai declarat Pătrăhău.
”Am fost singurul sprijin pentru secțiile din prima linie”
”Ajutorul firav” al comunității despre care vorbea ministrul muncii a însemnat, printre altele, asigurarea de către comunitate a echipamentelor de protecție și a produselor de igienă încă de la debutul crizei, atunci când nevoile erau stringente pentru a împiedica o eventuală escaladare a infectărilor. Astăzi, datorită experienței medicilor și a susținerii financiare a comunității, Constanța are cea mai mare rată de vindecare din țară, 65%, și un număr relativ redus de infectări, 222 (cifre valabile pentru 24 aprilie):
„Fără să ne lăudăm, în anumite perioade am fost singurul sprijin efectiv pentru multe secții din prima linie. În prima săptămână, abia dacă s-au putut centraliza nevoile la nivel central, ce să mai vorbim de procurarea materialelor și echipamentelor. Am donat clor, săpun, viziere și măști. Fiecare sută de măști era primită cu aplauze. Dar după ce trece, uităm ce a fost mai greu.
Acum s-au reglat multe necesități. Sperăm să rămână așa. Dacă oamenii ar ști prin ce am trecut, s-ar închide siguri în case până li se va da permisiunea să iasă. Sperăm ca următoarea criză să ne prindă mult mai bine organizați”, a transmis pentru Libertatea Alina Pătrăhău.
Donațiile asociației, care a devenit cunoscută la nivel național după ce a construit mai multe secții în sistemul medical constănțean, printre care și secția de copii bolnavi de cancer din Spitalul Județean Constanța, au acoperit și nevoile altor spitale din țară, inclusiv ale unora din București.
”Dacă până acum am făcut proiecte numai acolo unde medicii s-au arătat foarte entuziaști, de această dată toți medicii s-au arătat disperați. În condițiile astea, nu am mai stat să alegem. Am ajutat cum am putut, pe oricine a cerut ajutorul. Nu ne-am rezumat la Constanța. Am donat la Tulcea, la Fundeni, la Colentina, la Ploiești și la Câmpina. Am donat chiar și la Spitalul Militar. Am avut mereu o listă de priorități și vrem să credem că nimeni nu s-a simțit defavorizat. Cred că după ce se termină criza o să ne fi făcut mulți prieteni noi”, a mai declarat reprezentanta Dăruiește Aripi.
