În căutarea emoției pierdute. PNL, USR și Geoană bâjbâie în găsirea scânteii care să le dea o șansă în fața mașinăriei de partid a PSD
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Cu o precampanie electorală anostă, PNL, USR și Mircea Geoană testează tot felul de mesaje care să scoată din adormire anti-PSD-iștii și nehotărâții, în condițiile în care social-democrații încearcă să pună batista pe țambal pe fiecare subiect cu potențial de deranj la nivelul societății civile.
PNL încearcă tot felul de strategii și mesaje care să scoată din amorțire electoratul captiv al partidului și, poate-poate, ceva nehotărâți. Din start, strategia mimării separării de PSD a dat greș. Este de noaptea minții să vezi cum PNL s-a supărat așa de tare pe PSD, dar continuă să stea la guvernare. Iar motivul nu e nici el clar exprimat: accesul la funcții și resurse nu e menționat, ci paza democrației, pentru că PSD-iștii ar fi tentați să deturneze alegerile.
Nici vorbă de faptul că, dacă ar ieși cu adevărat de la guvernare, pe puțin 200-250 de primari (estimări discutate la nivelul conducerii PNL) ar trece din barca liberală în cea social-democrată. În ultima perioadă, de la Ministerul Dezvoltării au venit rezerve serioase de bani, de ordinul miliardelor de lei, mai ales pentru Programul Anghel Saligny, însă sunt plătite și proiecte mai vechi din PNDL.
O altă temă mediatizată de PNL cu scopul de-a dezmorți electoratul pasiv, pe lângă acapararea instituțiilor de către PSD (o dovadă fiind considerată scoaterea din cursă a Dianei Șoșoacă), este cea legată de sprijinul pe care ar putea să-l primească George Simion de la social-democrați, ca să ajungă în turul doi. Apoi, nu e exclusă varianta cooptării AUR la guvernare. Nici această potențială dezbatere nu face valuri.
Ciucă, piatră de moară, nu locomotivă electorală
Nu în ultimul rând, Nicolae Ciucă s-a trezit prea târziu să vorbească despre votul util din turul I, autodeclarându-se ca favorit al „dreptei”. Deja tema a fost abordată de contracandidați ca Mircea Geoană și Elena Lasconi, care de multe ori îl ignoră pe Ciucă din jocurile pentru turul 2. Ultimul sondaj al INSCOP, la comanda Libertatea, arată că PNL este la 12,7%, dacă ținem cont de cei care sunt convinși că merg să voteze. Surse liberale șoptesc că, în prezent, în PNL e o demobilizare fără precedent, în primul rând din cauza neîncrederii în puterea de tracțiune a candidatului la prezidențiale. Ciucă e văzut o piatră de moară, nu o locomotivă electorală.
USR se află, de asemenea, într-o scădere de formă. Partidul băltește în mesaje care par să fie mai degrabă cu efect de bumerang. După ce, în urmă cu două luni, începuseră bine cu încercarea de polarizare USR-PSD (ultimul ca reprezentant al partidului comuniștilor și al urmașilor), pentru a lua locul PNL în ping-pongul atacurilor mediatice, formațiunea condusă (formal) de Elena Lasconi, dar firav controlată de ea, a revenit la una dintre cele mai neinspirate teme: fără penali în funcții publice.
Cât de neinspirat să fii să defilezi cu tema, când deschiderea de listă de la Senat în București, Clotilde Armand, este trimisă în judecată (în alte perioade, politicieni cu mult mai mare experiență făceau un pas în spate, cum au fost cazurile lui Vasile Blaga sau Ludovic Orban).
Ca să arate că nu ratează greblele din drum, USR a mai luat și decizia (la nivel de Birou Național) de a nu accepta pe liste candidați care au o condamnare definitivă în primă instanță. Mișcarea a avut loc după ce Lasconi a încercat să convingă conducerea grupării de necesitatea scoaterii lui Armand de pe lista pentru parlamentare, dar grupările opozante din partid au făcut scut pentru fosta primăriță de la Sectorul 1.
De altfel, înțelegerea politicii de către Armand și cei apropiați a fost clară în momentul reacțiilor la anunțarea susținerii lui Ilie Bolojan ca posibil premier, dacă Lasconi câștigă prezidențialele. La acea vreme, Armand întreba pe grupurile interne de ce nu a fost propus Drulă.
Mișcarea Bolojan-premier a fost primul mare moment care a dat peste cap PNL. Deși au trecut două luni, nici până acum Bolojan nu a vrut să comenteze potențiala propunere, dar nici nu a infirmat că ar refuza ceea ce spunea Lasconi.
A două mișcare foarte bună, cu toate că au renunțat prea repede la ea, a fost moțiunea de cenzură contra Guvernului Ciolacu. Potențiala depunere a moțiunii de cenzură a fost o hârtie de turnesol pentru cine susține și cine nu Guvernul Ciolacu. În schimb, acum USR încearcă să ciupească prin mișcări care mai degrabă le aduc deservicii, cum ar fi, de exemplu, eliminarea pensiilor speciale pentru aleșii locali, care oricum nu sunt în plată, iar cel mai probabil vor fi amânate cu încă un an, potrivit informațiilor Libertatea.
Cine mai vorbește despre Geoană?
Candidatul Mircea Geoană a reușit performanța ca, după un an în care ne-a ținut „în suspans” cu depunerea candidaturii, să nu aibă nicio intervenție publică majoră. Singura dată când a ieșit în evidență a fost odată cu investigația Context privind faptul că un fost responsabil de campania sa, Rareș Mănescu, a avut conexiuni cu oameni de afaceri ruși. Timp de o săptămână, a fost intens dezbătut subiectul de televiziuni, iar în online au fost amintite des și atacurile lansate de oameni din tabăra sa asupra altor contracandidați (aspect desigur negat), prin site-uri obscure.
Acum, Mircea Geoană încearcă să arate, la fel ca PNL, că PSD are planul să-l ducă pe George Simion în turul al II-lea. Mai mult, Geoană plusează prin faptul că Rusia vrea să influențeze alegerile din România prin AUR și SOS, prezidențiabilul vorbind, de asemenea, de „semne foarte clare ale unei înțelegeri subterane” între AUR și PSD.
Fostul număr doi al NATO pare să fie mai degrabă un ecou, nu o voce puternică, nefiind prea mult băgat în seamă, cu toate că e văzut printre favoriții pentru turul al II-lea, însă trendul său de descendent. A mai fost în urmă cu 15 ani un independent văzut cu șanse la prezidențiale – Sorin Oprescu (la acea vreme primar al Capitalei, deci al doilea cel mai votat om față de președintele țării), dat de sondaje inclusiv cu 13%. A ajuns la urne să ia un frumos 3,18% (309.764 de voturi, fiind depășit inclusiv de Kelemen Hunor).
În tot acest timp, PSD încearcă să dezamorseze orice temă care ar putea stârni furia electoratului și care să-i facă să iasă la vot și pe cei nehotărâți sau pe cei care, tradițional, nu ar vrea să voteze. Esențialul pentru PSD e să mizeze pe organizarea la urne, care să meargă șnur și care le poate duce ușor candidatul în al doilea tur, pentru ca apoi să ajungă la negocieri punctuale pentru un plus de voturi.
Foto: Profimedia
