Premierul Netanyahu lucrează intens la schimbarea istoriei și la noua sa strategie de eroizare
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Incidentul major de duminică, 19 octombrie, iscat la Rafah, când un maior și un sergent din Tzahal (armata israeliană) au fost uciși de un comando Hamas ieșit din tuneluri, iar militarii au răspuns cu foc de artilerie și atacuri aeriene extinse, nu schimbă nimic. E foarte greu de crezut că respectiva facțiune Hamas a planificat atacul, urmărind minarea acordului de încetare a focului - ar fi fost o prostie crâncenă. De altfel, o delegație palestiniană, condusă de Khalil al-Hayya, a dat fuga la Cairo ieri, pentru a-și exprima sprijinul ferm în favoarea continuării acordului și pentru a cere ajutorul mediatorilor inclusiv în scopul aducerii la ordine a facțiunilor rebele din interiorul organizației. Pe de altă parte, e imposibil de crezut că premierul Netanyahu a inventat un pretext pentru a continua războiul, cum a făcut-o în martie. Marele Bibi s-a pus deja sub „controlul” (cuvântul a fost rostit în interviul oferit de duetul Witkoff-Kushner, în interviul difuzat duminică de CBS, la „60 Minutes”) și sub protecția politică a liderului de la Casa Albă.
Invocatul incident armat își are explicația majoră în faptul că lucrurile sunt încă neclare, nereglementate încă în această a doua etapă a încetării focului. Evazivul Plan Trump în 20 de puncte, întocmit în pripa Nobelului pentru Pace, nu are reguli stricte de urmat, nu are termene în ce privește dezarmarea Hamas, nu are detalii legate de administrația interimară de „tehnocrați” ce urmează să guverneze Fâșia Gaza (cu certitudine nu hamasnici, dar nici membri ai Autorității Palestiniene din Cisiordania).
Steve Witkoff (un „Henry Kissinger care nu dezvăluie informații”, în viziunea geniului stabil din Biroul Oval), trimisul special în Orientul Mijlociu al președintelui Statelor Unite, a ajuns degrabă în Gaza, încă de ieri, împreună cu Jared Kushner, ginerele lui Donald J. Trump. Înainte de 10 octombrie - când a fost semnat la Sharm el-Sheikh acordul de încetare a focului - cei doi, Witkoff și Kushner, au consolidat un duet insolit de diplomați. Un duet de-a dreptul însorit, gândindu-ne că, profund motivați, ca doi magnați imobiliari ce sunt, pregătesc asiduu terenul pentru Gaz-a-Lago, „Riviera Orientului Mijlociu”. Astăzi ajunge la Ierusalim și vicepreședintele american J.D. Vance. Se poate afirma cu certitudine (evident, câtă certitudine poate oferi Orientul Mijlociu) că acordul de încetare a focului e ireversibil și drumul către superprofitabila feerie turistico-tehnologică - larg deschis.
Iscusitul Benjamin Netanyahu a înțeles primul în ce direcție a cotit-o istoria și își schimbă strategia din mers, căutând să își asigure un loc la masa îmbelșugată a viitorului apropiat. Cel mai greu obstacol, pe care îl va trece însă cu enorma sa experiență politică, e acela că întâi de toate trebuie să schimbe istoria. Să o povestească așa cum îi slujește să o facă. În consecință, a propus din nou (pentru a doua oară) un nume războiului din Gaza, nu doar ca să scape de responsabilitatea uriașă care îi revine fiindcă n-a împiedicat atacul barbar al Hamas din 7 octombrie 2023. Esențial este ca, repovestind istoria acelei zile, s-o așeze în contextul mai larg al celor 7 „amenințări existențiale” la adresa țării sale cărora le-a făcut față cu succes, să numească războiul „al Renașterii”, așezându-l ca importanță lângă Războiul de Independență (1948-1949) și eroizându-se pe măsură. (Încă mă mai gândesc la o traducere a Războiului Renașterii - „Milhemet HaTkuma”, unde HaTkuma înseamnă, literal, „ridicare în picioare”, o traducere care să păstreze și încărcătura mesianică pe care premierul o atribuie întotdeauna unor astfel de formulări).
Marele Bibi se străduiește din răsputeri și ca solicitata (în stradă și de către opoziție) anchetă asupra catastrofei din 7 octombrie 2023 să revină Executivului, astfel încât cei responsabili să se ancheteze pe ei însiși. (Măcar în treacăt fie spus, războiul din Gaza al Guvernului de extremă-dreapta de la Ierusalim ar trebui să se numească Războiul Eșecului, cum sugerau familiile victimelor în Piața Ostaticilor).
Ar mai exista un obstacol în calea noii strategii a premierului (gândită pentru sine, ca toți pașii pe care i-a făcut de doi ani încoace): membrii coaliției care îl ține la putere. Dar, sub umbrela Washingtonului, se va putea desprinde ușor de aceștia și de vârfurile lor de lance. Cu ministrul Finanțelor, Bezalel Smotrich, care duminică, la riposta armată israeliană asupra comandoului Hamas, scria cu speranță pe contul său de socializare „Război!”, și cu ministrul Securității Naționale, Itamar Ben-Gvir, care presa duminică premierul să ordone reluarea luptelor până la „victoria finală”.
Cu zeci de mii de cetățeni exemplari în stradă, dar cu o opoziție politică firavă, iscusitul Bibi, beneficiind de sprijinul – condiționat! – al magicianului din Biroul Oval, încercând să atragă asupra lui parte din strălucirea magnificenței acestuia, are toate șansele să devină și el un erou al păcii, dacă nu măcar un semnificativ deținător de acțiuni în Gaz-a-Lago.
zorrozabal 21.10.2025, 07:24
Schimbarea numelui razboiului?Pai nu e clar care e numele?„Razboiul fara sfârșit”!Inceput in 1949!