Oprirea livrării gazului rusesc către Polonia și Bulgaria ne arată cât de ineficiente sunt politicile UE pentru energie regenerabilă
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Anunțul opririi livrării de gaze din Rusia către Polonia și Bulgaria lovește puternic în protecția mediului, prin schimbarea direcției tranziției energetice către energii regenerabile înapoi spre cărbune și nuclear. În același timp, Intergovernmental Panel on Climate Change (IPCC) ne anunță că limita de încălzire globală cu 1,5 grade Celsius va fi atinsă în curând și ne îndreptăm către intensificarea catastrofelor climatice.
Cuprins:
Este Uniunea Europeană un lider real în politici climatice?
Uniunea Europeană se declară și este recunoscută la nivel mondial ca „lider” în politici climatice, producând cantități impresionante de acte legislative pentru reducerea emisiilor și trecerea la energii curate. Discuțiile despre angajamente pentru mediu și combaterea schimbărilor climatice au început după Protocolul de la Kyoto din 1997, iar cel mai ambițios pachet de politici pentru climă și energie a fost adoptat în 2008, celebrul „20-20-20”, adică 20% reducere a emisiilor, 20% energii regenerabile în mix și 20% mai multă eficiență energetică până în 2020.
De atunci au trecut 14 ani în care UE a elaborat tot mai multe pachete pentru mediu în tot mai multe domenii și a continuat să actualizeze și să îmbunătățească politicile de energie și climă.
Pe lângă politicile publice, UE s-a remarcat și printr-un șir de declarații de luptă împotriva schimbărilor climatice și de susținere a tranziției verzi cu toate forțele. În plus, a finanțat numeroase proiecte neguvernamentale în statele membre de conștientizare a problemelor de mediu.
UE rămâne dependentă de combustibili fosili
Toate aceste „eforturi” se dovedesc a fi complet neglijabile într-o situație de criză precum cea de azi, când două state membre sunt nevoite să găsească soluții energetice disperate și să arunce pe geam decarbonizarea sectorului energetic.
Probabil în acest moment putem răspunde la întrebarea „cât de bune sunt politicile de tranziție energetică ale UE” care nu au reușit nici măcar să clintească din loc sistemul energetic, darămite să îi schimbe direcția.
În ciuda unor creșteri ale producției de energie electrică din surse regenerabile – care, potrivit unor studii, nu au înlocuit energia fosilă, ci s-au adăugat la producția fosilă – situațiile de criză precum cea de azi dovedesc că Uniunea Europeană este complet dependentă de combustibili fosili (petrol, gaze naturale și cărbune).
Ne așteaptă fenomene climatice extreme
Cele mai recente avertizări din partea cercetătorilor arată că vom atinge în curând un nivel de încălzire globală de 1,5 grade Celsius care va produce inevitabil evenimente climatice extreme ce periclitează integritatea ecosistemelor naturale și a oamenilor. Pământul s-a încălzit deja cu 1,1 grade Celsius comparativ cu media perioadei 1850-1900, un nivel de încălzire care nu s-a mai întâlnit de peste 125.000 de ani, dinaintea celei mai recente perioade glaciale.
Într-un scenariu moderat al IPPC, în care modelul actual de dezvoltare se modifică prea puțin, ne putem aștepta la o creștere a temperaturii medii globale de până la 3,5 grade Celsius.
În cel mai ambițios scenariu în care guvernele iau măsuri drastice de reducere a emisiilor, limita de 1,5 grade Celsius va fi oricum atinsă.
Efectele se văd deja: suprafața de gheață arctică în ultima parte a verii a fost mai redusă în ultimul deceniu decât a fost în ultimii 1.000 de ani; ritmul de topire a ghețarilor este la un nivel record din ultimii 2.000 de ani; oceanele se încălzesc într-un ritm nemaivăzut de la sfârșitul celei mai recente perioade glaciale de acum 11.000 de ani.
Previziunile sunt și mai sumbre: un fenomen meteo extrem care se întâmpla o dată la 50 de ani urmează să se întâmple la 3-4 ani, dacă Pământul va atinge o încălzire de 2 grade Celsius; nivelul mării va crește cu 2-3 metri în următorii 2.000 de ani în scenariul de încălzire cu 1,5 grade Celsius și cu 6 metri în scenariul de încălzire cu 2 grade Celsius, ceea ce duce la distrugerea zonelor de coastă locuite de milioane de oameni.
Rapoartele IPCC sunt realizate de un grup internațional de peste 200 de cercetători și sunt aprobate, apoi, de guvernele lumii. Previziunile rapoartelor sunt făcute în strânsă legătură cu diferite scenarii în funcție de nivelul de ambiție a politicilor publice. În ciuda rolului direct pe care îl au decidenții politici și a susținerii pe care o arată, recomandările rapoartelor nu ajung să fie traduse în politici publice care să clatine semnificativ dependența de combustibili fosili. Pe lângă statisticile care arată că, în medie, emisiile cresc în continuare, iar tranziția energetică spre energii regenerabile se mișcă prea încet sau e chiar blocată pe alocuri, situațiile de criză precum invazia din Ucraina și oprirea gazului rusesc arată mai clar ca orice că politicile pentru energie curată de până acum nu au funcționat.
De ce nu funcționează tranziția energetică în Uniunea Europeană
Cercetarea în domeniu explorează din multe perspective tranziția energetică în Uniunea Europeană, dar și la nivel de state membre și încearcă să identifice motive pentru care nu funcționează.
Lista e lungă: condiții climatice, contexte istorice, decizii politice, implicații geopolitice, reacția societății, factori economici, restricții tehnologice și altele. Dar, înainte de a vedea barierele în implementare, e important de văzut gândirea care stă la baza acestor politici și ce șanse oferă unei tranziții eficiente și echitabile:
- Producția de energie regenerabilă a fost acaparată tot de aceleași companii energetice de mari dimensiuni;
- Cetățenii și comunitățile au bariere în a participa la producția de energie regenerabilă;
- Producția de energie regenerabilă nu este destul de armonizată cu politicile de eficiență energetică și are un impact redus în înlocuirea combustibililor fosili;
- Reducerea și eliminarea combustibililor fosili s-a făcut fără politici sociale și de mediu care să atenueze impactul asupra oamenilor;
- Schema de Tranzacționare a Emisiilor (ETS), principalul instrument UE de reducere a emisiilor din industrii, a dus la creșterea prețurilor suportate de consumatori;
- Tranzacționarea certificatelor de carbon nu oferă garanția unei reduceri reale a emisiilor pentru că funcționează pe principiul compensării și permite continuarea aceluiași model de producție.
Și în România se văd efectele dezastruoase ale unor politici de mediu care nu funcționează. Pe lângă lipsa unei tranziții juste în regiunile carbonifere, dezvoltarea energiei regenerabile este inaccesibilă cetățenilor. Discursul de mediu a luat și el o turnură către combustibili fosili, vorbindu-se, la nivel de autorități, de redeschiderea minelor din Valea Jiului, ca măsură de securitate energetică.
Înainte să dăm vina pe situațiile de criză pentru subminarea politicilor verzi, poate e momentul să evaluăm cât de bune erau aceste politici înainte și ce șanse sunt să își atingă scopul de a crea societăți sustenabile și juste.
![A aruncat toate hainele la 60 de ani! Salma Hayek s-a scăldat goală pușcă în ocean: «60 și recunoscătoare» [15 FOTO]](https://images.libertatea.ro/1/rkek9ljaHR0cHM6Ly9hcGktd2lkZ2V0cy5yaW5naWVyLnJvL3N0b3JhZ2UvdXBsb2Fkcy9hcnRpY2xlL055dEY3MU9FaHlrVFpONU54dkdhdVZ1Z3dkZlJKcU5XNjNQQkdhM2kuanBnkZMFzQHgzQEw3gABoTEE)
