Recunoașterea femeilor rome în poziții publice este negată chiar de la tribuna Parlamentului României de către cel care reprezintă romii
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Cătălin Manea, deputat al Partidei Romilor, a ignorat existența a două colege de etnie romă din cadrul Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării, în urma votului din plenul reunit al Parlamentului, scrie, într-o opinie pentru cititorii Libertatea, Alin Banu, activist în cadrul Platformei Civice Aresel.
Cuprins:
„Dacă numărul membrilor CNCD s-a mărit de la 9 la 11, dintre care un membru este din partea grupului parlamentar al minorităţilor naţionale, comunitatea romă - cea pe care o reprezint aici, în Parlament, şi care este cea mai afectată de discriminare - nu are niciun reprezentant în această instituţie”, a susținut deputatul Partidei Romilor luna trecută.
Cătălin Manea, deputatul care se revendică reprezentantul romilor - deși e discutabil ce și cât reprezintă - ignoră faptul că în Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării (CNCD) sunt două femei rome, cu experiență și recunoaștere în societatea civilă, respectiv Cătălina Olteanu și Cerasela Bănică. Domnul deputat Manea poate verifica site-ul CNCD și CV-urile membrilor colegiului director, dacă nu mă crede pe cuvânt. Și nu doar pe mine, ci și pe deputatul Iulian Bulai (USR), care, de la aceeași tribună, i-a oferit o veritabilă lecție de implicare în problematica romilor domnului deputat „al romilor”: „Ar trebui să știți că aveți un rom acolo, pentru că reprezentați minoritatea”.
Însă oare la ce se referea Iulian Bulai când îi spunea lui Manea „Nu faceți treabă bună în Parlament și nu reprezentați bine minoritatea”?
Lipsa de implicare a Partidei Romilor în viața celor pe care îi reprezintă
Oare la faptul că singura inițiativă legislativă pentru romi a pornit mereu de la societatea civilă, în 2001, respectiv Strategia de Îmbunătățire a situației Romilor și care, în decurs de peste 20 de ani, nu s-a reușit a fi operaționalizată, bugetată și aplicabilă? Oare la faptul că majoritatea recomandărilor Comisiei Europene către România se referă la problemele persistente ale minorității rome cu privire la locuire și educație? Oare la faptul că peste 60% din comunitățile de romi din mediul rural încă nu beneficiază de serviciile de bază (apă curentă, curent electric, acte de proprietate etc.)?
Oare la faptul ca reprezentarea politică a romilor, per se, atât la nivel local, cât și central, ține nemijlocit această minoritate captivă în vremuri de mult apuse, pentru că această reprezentare se rezumă uneori la interlopi, interese personale sau negocieri politice în folosul „propriei familii” în detrimentul total al egalității de gen?
Se poate să fie doar un mod, totuși diplomat, al deputatului Bulai de a spune că nu ai cum să militezi pentru drepturile unei minorități și reprezentarea acesteia, ignorând prezența femeilor rome în funcții publice, doar pentru a negocia o poziție discutabilă în Parlament. În continuare refuz să cred că este vorba de faptul că anumiți reprezentanți de vârf ai acestei organizații sunt „purtători” de probleme cu justiția și că asta îi face vulnerabili ori de câte ori are „nevoie” un anumit partid. Oare cel despre care vorbea Bulai?
A ignora existența a două femei rome votate de Parlamentul României (vot la care a participat și domnul deputat Manea) pentru a ocupa o poziție în colegiul director al CNCD nu înseamnă doar negarea identității etnice sau o declarație misogină (prin omitere) a deputatului, ci reflectă modul toxic în care organizația politică Partida Romilor înțelege să opereze.
Buget de 7 milioane de euro pe an, transparență zero
De altfel, folosind eticheta etnică, domnul deputat Manea a vrut să spună că în CNCD nu este nimeni de la Partida Romilor, organizația neguvernamentală ce a acaparat reprezentarea politică a romilor din România din anii ’90. Organizație fără rezultate notabile, funcționând ca o anexă de colectare de voturi din comunitățile romilor - de foarte multe ori prin metode neortodoxe - pentru partidele majoritare. Au un mandat de deputat datorită măsurilor afirmative prevăzute în legea electorală pentru minoritățile naționale, nu pentru că romii i-ar fi votat. Și, din acest motiv, beneficiază de un buget anual de aproximativ 7 milioane de euro. Nu există rapoarte accesibile public despre cum se cheltuie acești bani, cel puțin nu pe site-ul Partidei Romilor, unde vizibile sunt doar câteva petreceri cu manele.
Nici pe site-ul Departamentului pentru Relații Interetnice și nici pe cel al Secretariatului General al Guvernului nu sunt disponibile informații despre cum Partida Romilor își cheltuie anual bugetul de 7 milioane de euro. În schimb, e de notorietate faptul că au (avut) probleme de integritate, recomandări pentru liceu pentru locurile de romi date neromilor pentru o „mică atenție”. Transparență, democrație și luptă pentru interesele romilor - pentru voturi - „garantate”! Înțelegeți sarcasmul.
parpalache 12.05.2023, 21:29
Știe el ce știe!Tot mai bune sunt„la produs”!
Emilee 14.05.2023, 11:32
pentru ce sa se creieze locuri speciale pentru asa zisi romi ? Locurile din parlament se ocupa pe voturi nu pe legi speciale .Eu ii sfatuesc pe asazisi romi sa se integreze in legile tari de adoptie daca nu foarte frumos pot merge in tarile de origine . Nu-i putem asimila fortat dar ei se simt bine in Romania si UE . Daca rticolul este ofensator va rog sa nu-l publicati . Faceti rubrica speciala pentru ei .