România divizată: Dezvoltarea inegală și criza politică în capitalismul contemporan
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
În The Guardian, Jon Henley și Andrada Lăutaru au publicat un articol despre recentele evenimente politico-electorale din România - „We don’t know what to hope for”: Romanians torn after barring of far-right hopeful („Nu știm la ce să mai sperăm”: Românii divizați după interzicerea candidatului de extremă dreapta).
Cuprins:
Articolul din The Guardian spune ceva, este meritoriu: pune față în față două lumi discordante. Pe de o parte, cetățenii obișnuiți - Andrada Lăutaru a fost la Drăgănești (din câte se pare, în județul Prahova) și la Urziceni pentru a vorbi cu oamenii simpli. Pe de altă parte, ceilalți cetățeni, nu tocmai obișnuiți, cei care vin din instituții (Adina Marincea), politică (Victoria Stoiciu) sau ONG-uri (Ana Dragomir).
Este o discrepanță fantastică între aceste două lumi. Cei din prima categorie vorbesc în acest fel:
- Constantin (paznic pensionar): La putere, în cei 35 de ani postcomuniști, s-au perindat Iliescu, Constantinescu, Iliescu din nou. Apoi Băsescu și mai apoi Iohannis. „Și pentru ce, mai exact? Nimic nu s-a schimbat. Nimic, în 35 de ani. Salariile și pensiile sunt prea mici. Mâncarea și benzina costă prea mult. Ceva trebuie să se întâmple”.
Iar cei din a doua categorie cam așa:
- Victoria Stoiciu (senatoare din partea PSD): „Îmi amintește de ascensiunea fascismului din perioada interbelică. Aceleași percepții despre o elită coruptă, aceleași deconectări”. Totuși, Victoria adaugă că Georgescu este un simptom pentru ceva mai profund.
Percepții despre o elită coruptă? De ce percepții? Nu este o realitate? Mai profund ce? Că în România există inegalități, unele pe care le enumeră și autorii articolului de mai sus? („Aproape o treime din cei 19 milioane de locuitori ai țării sunt expuși riscului de sărăcie și excluziune socială. În ultimii 10-15 ani, aproape 20% din forța de muncă a căutat oportunități mai bune în străinătate”.) Inegalități pe care chiar Victoria Stoiciu le-a condamnat în trecut?
România nu este singulară aici, multe națiuni contemporane sunt economic divizate. Nu e nimic nou, e bine cunoscut. Capitalismul se dezvoltă inegal. Zone sărace există la pachet cu zone bogate, spațiile geografice sunt inegal dezvoltate.
Dezvoltarea inegală (uneven development) este o caracteristică fundamentală a capitalismului contemporan. Reflectă modul în care resursele, bogăția și oportunitățile sunt distribuite inegal atât între țări, cât și în interiorul acestora. Inegalitățile de tot felul sunt alimentate de factori precum globalizarea, tehnologia, politicile economice și structurile de putere.
În cazul României, acest fenomen este vizibil atât în comparație cu alte state membre ale UE, cât și în interiorul țării, unde disparitățile regionale și sociale sunt majore.
I. Globalizarea și diviziunea internațională a muncii
Capitalismul global ridică o falie între țările dezvoltate și cele mai puțin dezvoltate. Țări precum România, deși membre ale UE, rămân în mare parte furnizori de forță de muncă ieftină și resurse pentru economiile mai puternice din Europa de Vest. Acest lucru duce la o dependență economică și la o creștere a inegalităților între regiuni. Iată cum mulți români migrează pentru muncă în țări din vestul Europei, lăsând în urmă comunități afectate de scăderea populației și de lipsa investițiilor.
II. Disparități regionale
Inegalitatea este ultravizibilă între regiuni. Bucureștiul și orașele mari din vestul țării beneficiază de investiții străine, infrastructură modernă și oportunități economice, în timp ce regiunile rurale și cele din est (precum Moldova) rămân în urmă. Aceste disparități sunt alimentate de: (1) lipsa investițiilor în infrastructură și educație în zonele defavorizate; (2) concentrarea capitalului în centrele urbane - zonele rurale se confruntă cu sărăcie și migrație forțată; (3) politici economice ineficiente care nu reușesc să stimuleze dezvoltarea echilibrată.
III. Inegalități sociale
Inegalitatea socială este una dintre cele mai mari din UE. Țara noastră are una dintre cele mai mari rate de risc de sărăcie și excluziune socială din UE. Acest lucru se datorează: (1) salariilor mici și inegale - spre exemplu, cei mai mulți români lucrează pe salariul minim; (2) acces inegal la servicii de bază - sănătatea și educația de calitate sunt cel mai adesea inaccesibile pentru cei din zonele rurale sau pentru cei cu venituri mici; (3) corupție și birocrație - împiedică redistribuirea echitabilă a resurselor și creșterea economică inclusivă.
IV. Politici economice și rolul statului
În capitalismul contemporan, rolul statului în reducerea inegalităților este crucial. În țara noastră, politicile economice nu abordează eficient inegalitățile. Sistemul fiscal este considerat inechitabil, cu o povară fiscală mai mare asupra celor cu venituri mici. Investițiile în educație și sănătate sunt insuficiente, ceea ce perpetuează ciclul sărăciei etc.
V. Migrația și efectele sale
Migrația a milioane de români către alte țări europene a avut un impact dublu. Pe de o parte, remitențele trimise acasă au putut pansa economiile locale. Pe de altă parte, migrația a dus la o scădere dramatică a populației în zonele rurale, urban mic și mijlociu și, subsecvent, la o criză a forței de muncă în țară.
Iată de ce nu trebuie să ne ferim să arătăm elefantul din cameră, cel de care mai nimeni nu se atinge: capitalismului contemporan și a sa dezvoltare inegală. Totul la pachet cu ineficiența politicilor publice de a genera bunăstare pentru cât mai mulți români - ideal pentru toți. Dacă cetățenii români sunt deziluzionați de întreaga clasă politică și mecanismele ei de reproducere, toate sondajele indică asta, și nu de ieri, de azi, ci de peste trei decenii, ei bine, asta ar trebui să ne ridice niște semne de întrebare. Nu trebuie căutate explicații doar în fascismele interbelicului, cauzele acestor evoluții electorale sunt și aici lângă noi. A ne imagina că cetățenii de la bază, fără capital simbolic și mai mereu ridiculizați pentru habitusurile lor de tot felul, gândesc la unison cu elitele urbane e pură utopie. Toate națiunile contemporane sunt divizate (1. Britain After Brexit: A Nation Divided, 2. A country divided: Five key takeaways from the German election, 3. The United States Has Always Been a Divided Nation), nimic nou aici. Problema principală se pune cum te raportezi la aceste diviziuni și inegalități sistemice. Or, România în ansamblu nu dă dovadă că știe ce face. Aceleași superiorități și aroganțe de la centru, aceleași eterne dezamăgiri ale elitelor urbane vizavi de comportamentul electoral al cetățenilor de rând. Aceiași politicieni mediocri, lacomi și aroganți, fără inteligență și imaginație în arta guvernării. Da, Georgescu e un simptom al unor boli societale grave - mai înainte cu un ciclu electoral, diavolul se întrupase în chip de Dragnea (devenit între timp bucătar amator), iar vremurile ce vin nu anunță nimic bun la orizont.
Foto: Shutterstock
parpalache 27.03.2025, 15:48
Atâta timp cât 94% din capitalul rulat in aceasta țara este strain și cu o datorie externa de peste 200 de mld.de dolari(in creștere accelerata) ce viitor sa mai aiba românii obișnuiți?!