Românii și președinții, eterna și fascinanta poveste
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Românului îi cam place să se descurce, să meargă și așa, să stea cu modernizarea incompletă, să găsească portițe pe care să se strecoare, să ne înțelegem noi, șefu’, să intre în serviciu cu tot neamul, cu nășica și mămica și Tănțica și cumătru’, să se învârtă, să aibă un prost care să muncească în locul lui și un prost pe care să dea vina și el să treacă „inocent” prin istorie. Eventual, să o ardă pe TikTok-mini-tok toată ziua.
În chestiunea președintelui, e și moftangiu românul. Vrea un președinte care să dea bine în vitrină. Ce rămâne după președinții ăștia? Dumnezeu cu mila! Cine mai stă să adune cioburile? Cine ne-a lucrat aici înainte?
Se duce o luptă politică violentă pentru Cotroceni. Cine ajunge acolo devine un simbol, poate da o direcție, poate oferi garanții de respectare a Constituției, se poate implica, poate deveni un exemplu, poate defini o epocă. Sau ne poate nenoroci (cum ar fi făcut alde Georgescu sau Șoșoacă).
În diferite feluri, toți președinții anteriori ai României au ratat munca în folosul cetățeanului.
După Iohannis rămâne o listă lungă de călătorii costisitoare și inutile. În mod normal, o asemenea risipă a banului public n-ar trebui să rămână nepedepsită.
În mod românesc, Iohannis va îmbătrâni bine-mersi și nu va fi deranjat nici de umbra amintirii zilelor de altădată când îi aruncau africanii portretul în apă.
După Băsescu a rămas Udrea în pușcărie. Și o salbă de oportunități ratate. Băsescu a fost președintele care a avut cele mai multe șanse să reformeze structural România. A reușit să le rateze cu lejeritate, într-o hăhăială cu tușe uneori sinistre.
Fostul turnător Petrov a lăsat moștenire sistemul securistoid pe care l-a perfecționat, din indolență cronică, dulapul zburător care a fost Iohannis.
Iohannis a reușit să întineze până și nobilele idealuri ale covorului cu care zbura peste mări și oceane și orașe Aladdin.
Și chiar și așa, Băsescu a fost cel mai bun președinte al românilor. Și asta spune totul despre istoria noastră.
După Iliescu a rămas o țară înapoiată, care și-a ratat reforma, a pedalat în golul rămas după prăbușirea formală a comunismului. Au rămas morții de la mineriade și revoluție. Și a mai rămas și integritatea teritorială a statului român (dar și șansa ratată a unificării cu Basarabia). A rămas integrarea în NATO și a rămas temelia integrării noastre norocoase în Uniunea Europeană.
Iliescu nu și-a dezvoltat un cult al personalității ca Nicolae Ceaușescu, dar nici nu se poate spune că a fost un președinte convins de valorile democrației.
Iliescu a fost un comunist întârziat. Ar fi putut să conducă Republica Socialistă România în anii ’80, cu puțin noroc, și poate ultimul deceniu de comunism n-ar fi fost atât de întunecat, n-ar fi fost marcat de atâta foame, frică și frig.
Sub Iliescu, România a rămas tot subdezvoltată, cu un picior și jumătate în trecut și jumătate de pas în viitorul care oricum avea să aducă enorm de multă nedreptate și beneficii mai mari pentru capital decât pentru oameni.
Pe scurt, cum Năstase și-a ratat și viața politică și moartea (când cu găurica glonțului), Iliescu a ratat și comunismul, și capitalismul.
De pe urma lui Constantinescu rămâne sentimentul insuportabil al impotenței politice. Constantinescu a luat decizii importante pentru România și timpul i-a dat dreptate.
Pe plan extern, a fost un președinte bun (aici, și Băsescu sau Iohannis și chiar Iliescu au ceva merite).
Pe plan intern, Constantinescu a lăsat în urmă o țară aproape falimentară, gata să se întoarcă în brațele lui tătuca Ilici.
Primul președinte al românilor - Ceaușescu - a sfârșit cu un sac de gloanțe înăuntru. Și oricât ne-am uita la această crimă tot nu putem spune că n-a fost meritat. A fost!
Cine va ajunge la Cotroceni? Să trăim noi să vedem ce îi rămâne în urmă...
Gringo84 14.04.2025, 06:31
Președintele României,conform prevederilor Constituției, nu poate face ceea ce dumneavoastră,și la modul general conștientul colectiv,considerați că trebuie să facă.Da...,în mod indirect poate influența anumite evoluții și... cam atât.Constitutia României și definiția sa semi-prezidentiala a fost "croită" pentru Iliescu.Romanii s-au ascuns convenabil în spatele "echivocului" prezidențial cu rol de țap ispășitor,un pseudo-dictator neputincios care a cauționat și lipsa de definiție politică eficientă din Parlament. Rând pe rând am considerat normale și oportune, "înfrângerea de către sistem" a lui Constantinescu,hahaiala șefului "statului mafiot", președintele"jucător" Băsescu și lipsa de comunicare a "turistului" Iohannis. România a crescut frumos,... singură...,fără democrație, fără conducător priceput,ca o floare sălbatică la răscruce de vânturi. Și acum,cei care au făcut acest lucru posibil, știu, că nu datorează nimănui,nimic pentru asta...
relu123 14.04.2025, 09:19
Superb .Superb. Superb .Superb .